Rut

Profil general

În timp ce peste Israel domneau judecătorii, a fost o mare foamete în ţară, astfel încât mulţi au fost nevoiţi să emigreze în căutare de hrană. Printre cei care au plecat să caute hrană era şi Elimelec împreună cu soţia sa, Noemina. Aceştia proveneau din Betleem. Aveau doi fii, care, după mutarea în ţinutul moabiţilor, s-au căsătorit cu două femei moabitence: Orfa şi Rut. După un timp Elimelec a murit, la fel şi cei doi fii, iar cele două nurori, împreună cu Noemina, au rămas văduve.

Noemina a dorit să revină în ţinutul de unde provenea, iar cele două nurori s-au hotărât s-o urmeze. La un moment dat, Noemina le-a rugat să se întoarcă şi, fiind încă tinere, să se căsătorească din nou. Iniţial nu au dorit să se întoarcă, însă, după multe rugăminţi, Orfa, una dintre cele două, şi-a luat rămas bun de la Noemina şi s-a întors la poporul ei. Rut a rămas în continuare cu soacra ei şi a venit împreună cu aceasta la Betleem, hotărâtă fiind ca, singură moartea, să fie aceea care să le despartă.

La Betleem, Noemina avea o rudă după soţ care era foarte bogată şi aceasta avea un fiu, numit Booz. Rut a cerut soacrei permisiunea să meargă pe pământul lui Booz să adune spice rămase de pe urma secerătorilor. Acestuia i-a plăcut de Rut şi a primit-o să adune spice alături de slujitoarele sale. Mai mult, a fost invitată să mănânce cu slujitoarele sale, iar seara s-a putut întoarce la Noemina cu o cantitate destul de mare de orz, adunat de pe urma secerătorilor lui Booz.

Era în acel timp un obicei. Dacă murea bărbatul dintr-o casă, cea mai apropiată rudă avea posibilitatea să cumpere partea de pământ care se cuvenea decedatului, precum şi ceea ce rămânea de pe urma copiilor morţi: soţia şi copiii. În acest caz, afară de Booz era o altă persoană care ar fi avut dreptul să cumpere partea lui Elimelec, soţul Noeminei, precum şi pe Rut, care rămăsese de pe urma fiilor morţi. Ruda apropiată ar fi cumpărat doar ogorul, pe Rut nu ar fi vrut-o, de aceea a renunţat definitiv să mai cumpere ceva. Astfel, Booz a cumpărat partea lui Elimelec, iar pe Rut a luat-o de soţie, pentru a lăsa urmaşi rudelor decedate.

În urma căsătoriei cu Booz, Rut a avut un fiu, pe care l-a numit Obed. Acesta este tatăl lui Iese, tatăl lui David, din neamul căruia provine Isus.

Obiectiv

Înţelegerea aproapelui din iubire faţă de Dumnezeu.

Învăţătură

Ca şi în alte împrejurări, şi în cazul tinerei Rut, Dumnezeu procedează cu multă pedagogie. Trimite foamete în ţară pentru ca Noemina, alături de cei doi fii şi de soţ să meargă în căutare de hrană. Motivul plecării de la Betleem nu este unul tocmai fericit. Dar Dumnezeu ştie să transforme ceea ce pare un rău pentru oameni, într-un bine. ?inutul în care ajunge familia de la Betleem este unul păgân. Moabitencii aveau zeii lor, cărora li se închinau. Aveau obiceiurile lor, legate de zeii pe care îi cinsteau. Prin prezenţa ei, familia lui Elimelec, nu numai că rezolvă o problemă fizică, foamea, ci şi una spirituală. Prin căsătoria celor doi fii cu cele două moabitence, acestea preiau obiceiurile bărbaţilor, precum şi credinţa lor. Se poate spune că, prin căsătoria celor doi, l-au prezentat pe adevăratul Dumnezeu celor două moabitence, iar ele, din gestul făcut după moartea soţilor lor, au dovedit că şi l-au însuşit foarte bine şi doresc să-l urmeze. Doar Noemina le poate determina să revină la familiile lor, la credinţa şi obiceiurile lor, ceea ce în cazul tinerei Rut, nu se va întâmpla. Doar Orfa va face cale întoarsă, şi ea dând parcă de înţeles că nu ar vrea s-o supere pe Noemina şi ea văduvă. În cazul lui Rut, ea preferă ca moartea să fie aceea care să o despartă de soacra sa, Noemina, dar nu şi de adevăratul Dumnezeu.

La rândul său, Dumnezeu răsplăteşte fidelitatea tinerei văduve faţă de soacra văduvă şi prin ea, faţă de el şi faţă de poporul său. A nu avea urmaşi era un adevărat blestem, iar Rut suferă chiar în acest sens. Fidelitatea faţă de Dumnezeul adevărat o va feri de această ruşine şi suferinţă totodată.

Din nou o necesitate fizică o determină să strângă spicele rămase pe urma secerătorilor. Sufletul ei cald, hărnicia şi iubirea faţă de soacra văduvă, lăsată acasă, o fac plăcută lui Booz, care îi înlesneşte iniţiativa pe ogorul său. Nu o mustră, nu o alungă, ba chiar o primeşte alături de slujitoarele sale şi le îndeamnă pe acestea să fie atente cu ea.

Împrejurarea specifică tradiţiei timpului prin care intră în posesia dreptului care se cuvenea unchiului Elimelec, ca şi asupra văduvei Rut, soţia fiului lui Elimelec, o încadrează pe Rut, o tânără dintr-un neam străin, direct în lanţul prin care Dumnezeu avea să împlinească promisiunea făcută lui Abraham, lui Isaac şi lui Iacob. Dă viaţă bunicului lui David, "din neamul căruia s-a născut Iosif, logodnicul Mariei, din care s-a născut Isus, care se cheamă Cristos" (Mt 1,16).

Dacă cei aleşi nu se învrednicesc să ducă mai departe binecuvântarea, Dumnezeu demonstrează că poate s-o ducă şi prin alte persoane, de alt neam, lărgind astfel anticipat sfera mântuirii adusă la timpul cuvenit de către Fiul său, Isus Cristos.

Au acces la mântuire toţi cei care, într-un fel sau altul, îl caută, îl iubesc şi îl adoră, indiferent de rasă sau religie. De asemenea, Dumnezeu nu este departe nici de aceia care, în umbre şi chipuri, caută un Dumnezeu necunoscut, căci el dă tuturor viaţă, suflare şi orice lucru (cf. Fap 17,25-28) şi ca Mântuitor voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască (cf. 1Tim 2,4) (Conciliul Vatican II, Lumen gentium, 16).

Prin Rut, Dumnezeu transmite poporului ales şi prin el Bisericii, că mântuirea este posibilă oricui şi ea se bazează pe iubirea faţă de el şi faţă de aproapele, ceea ce a demonstrat Rut.

Practic

- Analizaţi atitudinea celor două tinere văduve, Orfa şi Rut, şi precizaţi ce le-a determinat pe cele două să aibă atitudini diferite.

- Citiţi Rut 3 şi comentaţi atitudinea Noeminei în a o îndemna pe Rut să se facă iubită de către Booz. A fost doar dorinţa soacrei de a scăpa de noră sau se poate întrevedea deja voinţa lui Dumnezeu, care se foloseşte şi de ceea ce pare potrivnic, pentru a-şi duce planul la capăt?

- În ce măsură se poate citi în atitudinea tinerei văduve, Rut, marea poruncă a iubirii lui Dumnezeu şi a aproapelui, asupra căreia Isus a insistat atât de mult.

Texte de referinţă

"În zilele acelea, când conduceau în Israel judecătorii, s-a întâmplat foamete pe pământ. Atunci un om din Betleemul lui Iuda s-a dus cu soţia sa şi cu cei doi fii ai săi să locuiască în şesul moabiţilor. Numele omului aceluia era Elimelec, pe femeia sa o chema Noemina, iar numele celor doi copii ai lor erau Mahlon şi Chilion. Aceştia erau efrateni, din Betleemul lui Iuda şi venind în şesul moabiţilor, au rămas acolo. După un timp, Elimelec, soţul Noeminei a murit şi ea a rămas cu cei doi copii ai săi. Aceştia şi-au luat soţii dintre moabitence; numele uneia era Orfa, iar numele celeilalte era Rut. Aceştia au trăit acolo timp de zece ani. După aceea au murit amândoi copiii, Mahlon şi Chilion şi a rămas acea femeie şi fără soţ şi fără cei doi fii ai ei... Iar Rut a zis: «Nu mă sili să te părăsesc şi să mă duc de la tine, căci unde te vei duce tu, acolo voi merge şi eu şi unde vei trăi tu, acolo voi trăi şi eu, poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi şi Dumnezeul meu. Unde vei muri tu, voi muri şi eu şi voi fi îngropată acolo. Orice îmi va face Domnul, numai moartea mă va despărţi de tine!»" (Rut 1,1-5.16-17).

"Şi a luat Booz pe Rut şi ea a devenit soţia lui, a rămas însărcinată şi ea a născut un fiu. Şi ziceau femeile către Noemina: «Binecuvântat este Domnul că nu te-a lăsat fără moştenitor! Binecuvântat să fie numele lui Israel!...». Şi a luat Noemina pe copilul acesta şi l-a purtat în braţele sale şi i-a fost doică. Iar vecinele i-au pus nume şi au zis: «Noeminei i s-a născut fiu». Şi i-au pus numele Obed. Acesta este tatăl lui Iesei, tatăl lui David" (Rut 4,13-14.17).

Rugăciune

Dă-ne, Doamne, iubirea ta. Ea să fie model pentru relaţiile dintre noi, oamenii. Nu lăsa să ne îndepărteze de binecuvântarea ta nici invidia, nici alte lipsuri. Satură-ne, Doamne, cu prezenţa ta. Amin.

» înapoi la cuprins «