Cartea profetului Malahia

Prezentare:

Cartea profetului Malahia încheie seria cărţilor profetice. Numele său provine de la "maleaki", care înseamnă "mesagerul meu", "trimisul meu", despre care se vorbeşte în Mal 3,1. Din datele prezente în carte rezultă că profetul şi-a desfăşurat misiunea profetică între anii 480-460 î.C., imediat după profeţii Aggeu şi Zaharia.

Malahia este profetul iubirii lui Dumnezeu. Scoate în evidenţă gratuitatea cu care el şi-a ales poporul, de aceea, poporul trebuie să fie recunoscător şi să-l cinstească cu iubire.

Cartea profetului Malahia este formată din şase secţiuni scurte. Fiecare dintre ele începe cu o declaraţie, care cuprinde şi o problemă căreia i se răspunde în partea a doua a secţiunii. Împărţirea este după cum urmează:

- 1,1-5: iubirea lui Dumnezeu faţă de Israel;

- 1,6-2,9: Dumnezeu este dezonorat de preoţii săi;

- 2,10-16: contra căsătoriilor mixte şi a divorţurilor;

- 2,17-3,5: ziua Domnului;

- 3,6-12: neglijenţă faţă de plata zeciuielii;

- 3,13-21: răsplata celor drepţi;

- 3,22-24: întoarcerea lui Ilie.

Construirea templului, aşa cum sperau profeţii Aggeu şi Zaharia întârzia destul de mult. Faptul că lucrările nu funcţionau aşa cum ar fi trebuit, i-a descurajat pe o mare parte din popor, ceea ce a condus şi la o scădere vizibilă a credinţei. Pentru a împiedica acest declin, Malahia intervine în mod hotărât. El nu doreşte ca nedreptatea să se instaureze din nou. De asemenea, nici nu vrea ca problema căsătoriilor mixte să fie pusă cu prea mare uşurinţă, ceea ce ar duce la căsătorii cu persoane din alt neam, de obicei păgâne, dând astfel ocazie poporului ales să revină din nou la idolatrie. În faţa acestei descurajări, oarecum generale, profetul garantează restabilirea dreptăţii lui Dumnezeu prin formarea unor credincioşi adevăraţi şi prin pedepsirea celor care greşesc în mod intenţionat. În ceea ce îl priveşte pe Dumnezeu, este gata să trimită un mesager care să pregătească drumul venirii sale. De aceea, profetul insistă foarte mult pe pregătirea întâlnirii cu Domnul, o pregătire care va culmina prin reîntoarcerea lui Ilie. (E vorba de ultimul dintre profeţi, Ioan Botezătorul)

Ideile teologice care reies din Cartea lui Malahia sunt în mod special legate de decăderea religioasă şi de Mesia.

Profeţii Aggeu şi Zaharia au promis că, dacă vor reface templul, Dumnezeu îi va binecuvânta cu bunăstare. În 515 î.C. inaugurează templul, dar bunăstarea nu a venit. În faţa unei astfel de "păcăleli", atât clerul cât şi poporul credincios au început să-l neglijeze pe Domnul. Efectele sunt imediat vizibile şi sunt materializate în idolatrie, nedreptate, căsătorii mixte şi divorţuri, fapte care loveau direct împotriva Legii. Instaurarea dreptăţii o va face doar Domnul în ziua venirii sale. În acest fel se continuă ideea legată de mesianism, propusă şi de predecesorii săi, Aggeu şi Zaharia.

Obiectiv:

O atenţie sporită pentru a nu cădea în descurajare şi păcat, când Dumnezeu nu răspunde la timp rugăciunilor noastre.

Învăţătură:

Dorinţa poporului israelit de a redobândi bunurile pe care le avea înainte de exil, era, de ce nu, legitimă. Însă, modalitatea în care puneau problema redobândirii nu era corectă. Uitaseră că exilul era o pedeapsă şi că au fost duşi în Babilon din cauza infidelităţilor loc. La întoarcere, cu umilinţă, ar fi trebuit să se bucure în mod sincer de libertate şi să lucreze cu răbdare pentru a-şi redobândi cele pierdute. Poporul însă vrea totul şi deodată. De aici preocuparea pentru propriile interese, atât de mult evidenţiată, mai ales de profetul Aggeu. Întoarcerea exagerată spre aceste interese a însemnat ignorarea lui Dumnezeu. Aşa se explică indiferenţa în a reconstrui templul. Ar fi vrut ca la întoarcerea din exil să fie consideraţi drept eroi, dar uitau că se întorceau în urma unei pedepse ruşinoase.

Profeţii Aggeu şi Zaharia, pentru a salva credinţa în Dumnezeu şi pentru a reuşi reconstruirea templului, la inspiraţia lui Dumnezeu promit că după ce templul va fi refăcut vor avea bunăstare materială, ceea ce nu s-a întâmplat. Întrebarea este, de ce nu s-au bucurat de bunăstare materială? Pentru că făceau ceva pentru Dumnezeu în mod condiţionat. Or, pe Dumnezeu nu trebuie să-l slujim în mod condiţionat. Dumnezeu trebuie slujit cu disponibilitate şi din credinţă, deoarece şi el ne-a creat şi ne menţine în existenţă doar din iubire şi fără să plătim nimic.

Faptul că profetul Malahia ia poziţie în faţa abuzurilor cât priveşte căsătoriile mixte şi divorţurile, înseamnă că lipsa de credinţă începuse să devină o obişnuinţă, ceea ce însemna încălcarea din nou a alianţei şi, ca atare, din nou pedeapsă. Numai că Dumnezeu nu-i mai pedepseşte cu exilul, ci le pune înainte exemplul său de iubire. Promite o zi în care va veni noul rege, drept şi sfânt cum nu a fost nici unul până atunci pe pământ. Dar această zi trebuie pregătită, ca şi venirea noului rege. El trebuie să găsească un popor activ, care crede în Dumnezeu şi care îşi conformează viaţa acestei credinţe.

Practic:

-În urma istoriei zbuciumate a poporului israelit, după atâtea intervenţii din partea lui Dumnezeu, cum credeţi că ar fi trebuit să fie aşteptată ziua venirii Mesiei din partea acestui popor?

-Citiţi primele versete ale primului capitol şi discutaţi la nivel de grup despre atitudinea nerecunoscătoare a poporului ales. Ce credeţi că i-a determinat să facă o astfel de judecată?

-Ce credeţi, descurajarea poporului a fost motivată doar de lipsa împlinirii promisiunii bunăstării sau avea rădăcini mai profunde? Comentaţi!

-Cum trataţi întâlnirea voastră zilnică cu Domnul la sfânta Liturghie, în aproapele, în creaţie etc.?

-Cum este tratată problema căsătoriilor mixte şi a divorţului la nivel de comunitatea în care trăiţi?

Texte de referinţă:

"Profeţie. Cuvântul Domnului către Israel prin gura lui Malahia. V-am iubit, zice Domnul, dar voi aţi zis: Cum ne-ai iubit tu? Oare Isaac nu este fratele lui Iacob? zice Domnul, şi l-am iubit numai pe Iacob?... Voi aduceţi jertfă pe altarele mele pâine necurată. Şi mai ziceţi: Cu ce te-am necinstit? Fiindcă aţi zis: Masa Domnului este de ocară! Şi când aduceţi jertfă un animal orb, nu aveţi nici o vină? Când aduceţi pentru jertfă unul şchiop sau cu un defect, nu aveţi nici o vină? Du-l astfel guvernatorului tău. Va fi el mulţumit sau te va primi bine? zice Domnul Sabaot" (Mal 1,1-2.7-9).

"Şi acum către voi se îndreaptă această porunci, o, preoţilor: «Dacă voi nu veţi asculta şi nu veţi pleca inima ca să daţi glorie numelui meu, zice Domnul Sabaot, voi trimite peste voi blestemul şi binecuvântarea voastră se va transforma în blestem. Şi chiar am blestemat-o căci voi nu puneţi la inimă poruncile mele»" (Mal 2,1-2).

"Iată, eu trimit pe îngerul meu şi va pregăti calea înaintea feţei mele şi va veni îndată în templul său Domnul pe care îl căutaţi şi îngerul legământului pe care îl doriţi. Iată, vine, zice Domnul Sabaot. Şi cine va putea îndura ziua venirii lui şi cine se va putea ţine bine când el se va arăta? Căci el este ca focul topitorului şi ca leşia celui care înălbeşte... Căci eu sunt Domnul şi nu m-am schimbat, iar voi nu aţi încetat să fiţi fiii lui Iacob" (Mal 3,1-2.6).

Rugăciune:

Doamne, Dumnezeule, tu ai promis poporului ales pe Fiul tău, iar la timpul cuvenit l-ai trimis în lume. Ajută-ne să-l recunoaştem în fraţii noştri. Amin.

» înapoi la cuprins «