Cartea profetului Zaharia

Prezentare:

Zaharia s-a născut într-o familie de preoţi, de aceea activitatea sa este foarte mult influenţată din acest punct de vedere. Datorită acestei origini, Zaharia fixează pentru poporul ales o teocraţie sacerdotală şi nu una profetică. A activat în paralel cu profetul Aggeu, împreună cu care a susţinut aceeaşi idee: reconstruirea templului. Fiind înzestrat cu o inteligenţă deosebită şi cu un simţ al orientării foarte bine dezvoltat, Zaharia înţelege foarte bine sensul lucrurilor. S-a bucurat pentru marele dar al profeţiei şi a ştiut să facă din el un instrument viabil pentru transmiterea voinţei lui Dumnezeu.

Cartea se adresează în mod special israeliţilor întorşi din exil şi constituie o încurajare pentru a merge înainte, în ciuda situaţiei găsite. Dezordinile politice ale vremii îi determinau pe mulţi să creadă că venirea imediată a Domnului este iminentă. Însă prin faptul că regele Darius îşi stabileşte domnia asupra întregului imperiu persan, speranţa venirii imediate a Domnului se prăbuşeşte.

Nu se poate spune cu exactitate cine este autorul în întregime al cărţii. Din stilul care o caracterizează, reiese că are mai mulţi autori. Forma finală a căpătat-o undeva pe la sfârşitul secolului al III-lea.

Cartea are un număr de 14 capitole, structurate astfel:

-1,1-7,14: cele opt viziuni ale profetului;

-8,1-23: promisiuni de pace şi de binecuvântare;

-9,1-11,17: Israel şi celelalte naţiuni;

-12,1-14,21: asediul şi eliberarea Ierusalimului.

Prima parte a cărţii vorbeşte despre activitatea profetului la Ierusalim. Prin cele opt viziuni, profetul vrea să transmită poporului că aşteptarea lui nu a fost zadarnică. Reconstruirea templului înseamnă venirea Domnului pentru a binecuvânta poporul. Pentru a primi binecuvântarea lui Dumnezeu este nevoie ca poporul să iubească şi pătura socială cea mai oropsită; văduvele şi orfanii. Trebuie să le asigure atât hrană cât şi un adăpost. De asemenea, poporul trebuie să-şi însuşească din nou o un comportament corect din punct de vedere moral.

În partea a doua, Zaharia face cunoscut că şi alte popoare, după ce vor fi suportat judecata lui Dumnezeu, vor face parte din poporul lui. În lupta cu alte neamuri, poporul ales va fi întărit în virtute, va fi purificat de păcate şi întărit. În final Domnul va veni, îl va salva şi va fi conducătorul lui pentru totdeauna. Este evident aici că profetul vorbeşte despre venirea Mesiei, regele umil şi victorios, păstorul cel bun, omul străpuns şi dus la moarte pentru cei mulţi. Multe din aceste elemente vor fi preluate şi de evanghelişti în relatările pe care le fac despre Isus Cristos.

Dintre ideile teologice întâlnite de-a lungul cărţii, se pot enumera: transcendenţa lui Dumnezeu, apropierea timpului mântuirii, despre Mesia.

În exil fiind, poporul are impresia că, neintervenind în favoarea poporului, Dumnezeu nu mai există. Zaharia are meritul refacerii acestei idei greşite. El ştie şi vede totul, cu iubire şi cu dreptate. Construirea templului este văzută ca o necesitate în vederea primirii Mesiei, care va reconstrui casa lui David

Obiectiv:

În orice moment să fim pregătiţi pentru întâlnirea cu Domnul

Învăţătură:

Ideea reconstruirii templului este pusă de profetul Zaharia pe seama venirii iminente a Domnului. Mesia, regele care va domni peste Israel, va trebui să găsească un templu mult mai strălucitor decât a fost vreodată. De altfel, poporul aştepta un astfel de rege. Eşecurile puterilor politice ale vremii erau destul de evidente. Neînţelegerile şi corupţia erau acelea care trezeau neîncredere. Din cauza acestor neînţelegeri, poporul nu era bine pregătit în faţa duşmanului şi, ca atare, nu putea să se apere. Pe de altă parte, această situaţie conducea foarte uşor şi la îndepărtarea de Legea lui Dumnezeu. O dată templul reconstruit, ar fi avut menirea de a menţine viu spiritul prezenţei lui Dumnezeu şi totodată şi simţul moralităţii în viaţa poporului.

După înălţarea lui Isus Cristos la cer, el a făgăduit că va reveni la sfârşitul veacurilor pentru judecata finală şi pentru instaurarea definitivă a împărăţiei lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor. Primii creştini au crezut că acest lucru se va întâmpla imediat, dar aşteptărilor lor au fost zadarnice. Venirea Mesiei însă va fi sigură ca zorii dimineţii şi aşa cum l-au aşteptat la prima venire, oamenii, trebuie să-l aştepte şi la a doua sa venire. Ca atare, omul trebuie să fie pregătit ca în orice moment să-l întâlnească pe Domnul.

Există şi o altfel de întâlnire cu Domnul; întâlnirea prin aproapele, prin creaţia sa. Trebuie să-l descoperim prezent pe Dumnezeu în toate creaturile sale, pentru că tot ceea ce există, există datorită lui Dumnezeu şi vorbeşte de prezenţa sa. Trebuie doar să fim pregătiţi să-l întâlnim şi mai ales să avem ochi pentru a-l vedea.

Practic:

- Una dintre profeţiile lui Zaharia spune că toate popoarele, după ce vor fi judecate, vor fi acceptate să facă parte din poporul Domnului. Ce legătură există între această profeţie şi acceptarea păgânilor în Biserică?

- În ce măsură profetul Zaharia este un continuator al ideilor profetului Aggeu şi un deschizător evident de drumuri pentru Mesia, regele care va veni?

- Citiţi Zah 11,13. Din perspectiva Noului Testament, la cine se referă?

- Precizaţi câteva modalităţi în care ne putem pregăti pentru întâlnirea cu Domnul?

- De ce credeţi că Dumnezeu, în cazul profeţilor, se foloseşte de viziuni pentru a-şi transmite mesajele către popor? Acest mod, are vreo legătură cu parabolele şi asemănările spuse de către Isus Cristos?

Texte de referinţă:

"În luna a opta, în anul al doilea al lui Darius, a fost cuvântul Domnului către profetul Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, zicând: «Domnul s-a mâniat foarte tare pe părinţii voştri! Spune-le celor rămaşi din popor: Aşa zice Domnul Sabaot: Întoarceţi-vă către mine, zice Domnul Sabaot şi atunci mă voi întoarce şi eu către voi, zice Domnul Sabaot. Nu fiţi ca părinţii voştri cărora le-au vorbit profeţii de mai multe ori, spunându-le: Aşa zice Domnul Sabaot: Întoarceţi-vă de pe căile voastre rele şi de la faptele voastre rele. Dar ei nu au ascultat şi nu au voit să ia aminte la glasul meu, zice Domnul. Unde sunt părinţii voştri? Şi oare profeţii mai trăiesc? Dar cuvintele mele şi poruncile mele pe care le-am dat slujitorilor mei profeţi ca să le vestească, n-au ajuns la părinţii voştri? Domnul s-a mâniat mult pe părinţii voştri, încât ei s-au convertit şi au mărturisit: Domnul Sabaot ne-a răsplătit nouă după căile şi după faptele noastre, aşa cum hotărâse să facă»" (Zah 1,1-6).

"Şi a fost cuvântul Domnului Sabaot şi a zis: «Aşa vorbeşte Domnul Sabaot: Iubesc Sionul cu zel mare şi cu patimă aprinsă îl doresc. Aşa vorbeşte Domnul: M-am întors cu milostivire către Sion şi voi locui în mijlocul Ierusalimului, şi Ierusalimul se va numi cetatea credincioasă şi Muntele Domnului Sabaot, munte sfânt. Aşa zice Domnul Sabaot: Bătrâni şi bătrâne vor sta din nou în pieţele Ierusalimului, fiecare cu toiagul în mână, din cauza vârstei înaintate»" (Zah 8,1-4).

"Şi le-am zis: dacă socotiţi că e corect, daţi-mi simbria, iar dacă nu, să nu mi-o plătiţi. Şi mi-au cântărit simbria mea, treizeci de arginţi. Atunci a vorbit Domnul către mine: Aruncă-i olarului preţul acela scump cu care eu am fost preţuit de ei. Şi am luat cei treizeci de arginţi şi i-am aruncat în vistieria templului Domnului, pentru olar" (Zah 11,12-13).

Rugăciune:

Doamne, Dumnezeule, tu ai prevăzut totul încă din veşnicie. Ajută-ne să ne conformăm planului tău de iubire şi să răspundem cu iubire la iubirea ta. Amin.

» înapoi la cuprins «