Cartea profetului Aggeu

Prezentare:

Cu profetul Aggeu începe ultima perioadă a mişcării profetice din sânul poporului ales, din perioada de după exil. Dacă înainte de exil, mesajul profetic avea ca temă principală pedeapsa din cauza încălcării alianţei, în această perioadă, mesajul se axează pe ideea de restaurare. Este speranţa care a menţinut treaz spiritul Israelului în robia Babilonului. Profetul Aggeu este trimis într-un moment crucial pentru Israel: naşterea noii comunităţi din Palestina.

Aggeu este primul profet dintre profeţii epocii persane. Contextul istoric în care îşi desfăşoară misiunea profetică este sfârşitul exilului. După edictul regelui persan Cirus (538 î.C.), evreii care au revenit în ţară găsesc o ţară devastată şi părăsită. Supravieţuirea era aproape imposibilă din cauza lipsei de hrană. Nici în imperiul persan lucrurile nu stăteau mai bine din cauza instabilităţii politice.

Evreii întorşi din robie au început reconstruirea Ierusalimului şi a templului cu resursele proprii, refuzând orice ajutor din partea celor din Regatul de Nord, de la samariteni. Era o situaţie de confuzie. Erau nevoiţi să lucreze şi la reconstrucţia templului şi, în acelaşi timp, să se şi apere de samariteni, care au început să-i persecute pe cei abia veniţi. Din această cauză, construirea templului aproape că este lăsată la o parte. Într-un astfel de context apare profetul Aggeu, pentru a întări poporul în aceste momente grele şi a-l îndemna să continue reconstruirea templului.

Titlul cărţii provine de la profetul Aggeu. Prea multe date despre el nu se ştiu, decât că el a fost acela care s-a adresat israeliţilor preocupaţi mai mult de propria familie decât de reconstruirea templului. Profetul încearcă să-i convingă pe cei reveniţi din exil că greutăţile pe care le întâmpină sunt din cauza lipsei de preocupare pentru credinţa în Dumnezeu, manifestată prin indiferenţa faţă de templu. Speranţa profetului creşte o dată cu venirea celui de-al doilea grup de evrei din exil, conduşi de Zorobabel şi de preotul Iosue.

Profetul Aggeu îşi face cunoscut mesajul profetic din august până în decembrie (520 î.C.), perioadă în care începe efectiv şi reconstruirea templului. De fapt, acesta este subiectul principal al profeţiei lui Aggeu. Din câte se pare, cartea nu este scrisă de profet, ci de altcineva, care s-a mulţumit doar să-l amintească la persoana a treia.

Cartea are doar două capitole, împărţite astfel:

-1,1-11: timpuri dificile din cauza neglijării construirii templului;

-1,12-15: începerea lucrărilor la templu;

-1,15-2,23: reconstruirea templului care prevesteşte un viitor prosper.

Ideea de bază a cărţii este refacerea templului şi este adresată guvernatorului Zorobabel şi preotului Iosue, întrucât ziua în care va veni Domnul este iminentă, iar templul trebuie să fie gata pentru a-l primi. Acest nou templu va fi mai strălucitor decât primul şi va pune capăt situaţiei de mizerie în care trăia poporul după întoarcerea din exil. Atunci Dumnezeu va binecuvânta poporul, îl va feri de duşmani şi îi va da un nou rege.

O altă idee nouă care apare în Cartea profetului Aggeu este interpretarea semnelor timpului. Sărăcia şi recoltele slabe sunt pedeapsa lui Dumnezeu pentru slaba lor credinţă. Pentru a fi prosperi este nevoie de credinţă.

Obiectiv:

A trăi cu realism credinţa în Dumnezeu.

Învăţătură:

Când omul se află în nenorocire aleargă la cineva care poate să-l salveze. Când a scăpat de nenorocire, de cele mai multe ori, uită binele primit. Este şi cazul poporului ales. În Babilon strigă către Dumnezeu, îşi recunoaşte greşeala şi cere iertare pentru ea. Promite fidelitate şi credinţă. Vine însă sfârşitul exilului şi totul este uitat. Preocuparea principală devine interesul propriu şi nu Dumnezeu, nu reconstruirea templului din Ierusalim. Când au avut nevoie de sprijin din partea lui Dumnezeu, au strigat la el, acum l-au uitat sau erau indiferenţi. În acest indiferentism sau preocupare exagerată faţă de sine, apare profetul Aggeu care, începând cu guvernatorul, continuând cu preoţii, le aminteşte tuturor care sunt priorităţile.

Ideea citirii semnelor timpului aduce în cazul profetului Aggeu un plus de credibilitate. Încă nu uitaseră cei întorşi ce a însemnat robia în Babilon. Cu toţii ştiau că au plecat în robie din cauza păcatului lor. Nu era nevoie acum să se repete încă o dată greşeala care i-a trimis acolo. De aceea Aggeu îi conştientizează asupra acestui aspect.

Este important să alergăm la Dumnezeu şi în momentele de restrişte, ca şi atunci când toate ne merg bine. A-l ignora la bine şi a-l căuta la greu, nu este o soluţie realistă. Dumnezeu trebuie în continuu invocat. Iar după ce am primit ajutorul să-i mulţumim. În plus trebuie să fim capabili să citim semnele timpului. Cu siguranţă Dumnezeu ne transmite multe mesaje, trebuie doar să le descifrăm cu credinţă şi realism.

Practic:

-Privind lucrurile din punct de vedere uman, cum vi se pare preocuparea pentru interesele proprii a evreilor întorşi din robie?

-Încercând să vedeţi care este rolul unei biserici pentru o comunitate, faceţi o paralelă cu dorinţa profetului Aggeu de a reconstrui şi de a avea un templu la Ierusalim.

-Concret, ce aţi putea face pentru biserica voastră? Luaţi câteva iniţiative la nivel de grup (de exemplu, curăţenie, aranjat florile etc.).

-Citind din cartea profetului Aggeu încercaţi să refaceţi imaginea sumbră a întoarcerii din exil. Ce au mai găsit, cum au găsit, cum au luat-o de la capăt?

-Povestiţi la nivel de grup un moment de dezolare din viaţa voastră. Cu ce v-a ajutat?

-În ce măsură se repetă astăzi situaţia din timpul profetului Aggeu?

Texte de referinţă:

"În anul al doilea al regelui Darius, în luna a şasea, în ziua întâi a lunii, a fost cuvântul Domnului prin gura lui Aggeu, profetul, către Zorobabel, guvernatorul lui Iuda, către marele preot Iosia, fiul lui Iosedec, şi le-a zis: «Aşa spune Domnul Sabaot: Poporul acesta spune: Nu a venit încă vremea să reconstruim templul Domnului. Atunci a fost cuvântul Domnului către profetul Aggeu şi i-a spus: este oare timpul ca voi să locuiţi în casele voastre cu pereţii lucraţi în tablă, când templul este în ruină? Şi acum, iată ce spune Domnul Sabaot: Fiţi cu băgare de seamă la căile voastre! Voi aţi semănat mult, dar aţi cules puţin, aţi mâncat, dar nu v-aţi săturat; aţi băut, dar nu v-aţi îmbătat; v-aţi îmbrăcat cu haine, dar nu v-au ţinut de cald şi aţi strâns obolul vostru ca să-l puneţi într-o pungă spartă... Pentru aceasta cerul se va închide, nu vă va da rouă şi nici pământul nu vă va da roadele sale. Am chemat seceta pe pământ şi pe munţi, peste grâu, peste vin şi peste orice rodeşte pământul; peste oameni şi peste animale şi peste tot efortul palmelor voastre" (Ag 1,1-6.10-11).

"Spune-i lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, guvernatorul lui Iuda şi lui Iosua, marele preot, fiul lui Iosedec şi restului poporului: Cine a mai rămas dintre voi în viaţă şi a văzut templul acesta în strălucirea sa care a fost la început şi cum este acum? Oare nu este fără nici un preţ în ochii voştri? Şi acum, Zorobabel, întăreşte-te, zice Domnul, curaj, Iosua, mare preot, fiul lui Iosedec, întreg popor al ţării, fii plin de curaj, zice Domnul, căci eu sunt cu voi, spune Domnul Sabaot. Acesta este legământul pe care l-am încheiat cu voi când v-am scos din ţara Egiptului şi Duhul meu rămâne în mijlocul vostru! Nu vă temeţi! Căci aşa zice Domnul Sabaot: Peste puţină vreme eu voi cutremura cerul şi pământul, marea şi uscatul; voi zgudui toate popoarele şi toate neamurile vor veni cu lucruri de preţ şi voi umple de slavă templul acesta, zice Domnul Sabaot" (Ag 2,2-7).

Rugăciune:

Doamne, Dumnezeule, la tine este măreţia, slava şi puterea. Ajută-ne să preţuim şi să iubim totdeauna Biserica, locul prezenţei tale. Amin.

» înapoi la cuprins «