Cartea profetului Osea

Prezentare:

Profetul Osea trăieşte cam în aceeaşi perioadă cu profetul Amos. Ca şi Amos, şi Osea observă nesiguranţa politică şi religioasă a lui Israel. Din punct de vedere politic, se făceau alianţe când cu Egiptul, când cu Asiria, iar din punct de vedere religios, când îl slujeau pe Dumnezeul alianţei, când pe Baal. Deja în timpul lui Amos poporul era încercat de mari corupţii. Cei bogaţi îi asupreau pe cei săraci. Acest aspect a căpătat o amploare şi mai mare după moartea regelui Ieroboam al II-lea (+ 743 î.C.). În douăzeci de ani au fost pentru Israel şase regi, aproape toţi asasinaţi de succesorii lor. Aceasta însemna desigur o mare instabilitate politică, pradă uşoară pentru popoarele duşmane. Osea are de împlinit o misiune specială. El trebuie să fie glasul lui Dumnezeu în mijlocul acestei lumi pline de corupţie şi nedreptăţi sociale.

Concret, Osea îşi desfăşoară misiunea de profet în Israel între anii 745-725 î.C.

Chemarea sa ca profet are un început destul de bizar, dar plin de semnificaţie. Dumnezeu îi porunceşte să se căsătorească cu o prostituată din care se vor naşte trei copii. Aceştia primesc nume simbolice care arată infidelitatea poporului faţă de Legea lui Dumnezeu. După o perioadă relativ scurtă de căsătorie, soţia îl părăseşte, dar Dumnezeu îl inspiră să o reprimească înapoi. În acest fel, viaţa profetului devine un întreg mănunchi de profeţii.

Cartea este scrisă înainte de căderea Regatului de Nord (721 î.C.). Are 14 capitole, structurate astfel:

- 1-3: căsătoria lui Osea şi simbolismul ei;

- 4-13: acuza lui Dumnezeu faţă de popor;

- 14: chemarea poporului la convertire.

Căsătoria lui Osea nu este o ficţiune. E o realitate prin care Dumnezeu vrea să semnifice o altă realitate. Faptul că el o reprimeşte după despărţirea lor arată iubirea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de popor, chiar dacă acesta, asemenea prostituatei, a păcătuit mult. Dumnezeu este fidel iubirii sale şi îl cheamă pe Israel din nou la respectarea alianţei. Nici Osea nu exclude ideea judecăţii. Poporul va da socoteală de greşelile făcute. Dacă nu se va converti, Domnul îl va judeca şi-l va pedepsi.

Osea evidenţiază în mod deosebit două idei: iubirea nemărginită a lui Dumnezeu faţă de poporul israelit şi judecata urmată de speranţa iertării.

Prostituata este simbolul poporului ales care l-a trădat de atâtea ori pe Dumnezeu. Căsătoria cu profetul este simbolul alianţei dintre Dumnezeu şi popor. Fuga prostituatei este simbolul fugii poporului de Legea lui Dumnezeu. Reprimirea ei devine simbol pentru reprimirea poporului pentru reînnoirea alianţei. Cei trei copii sunt semne care amintesc poporului de infidelităţile comise.

Iubirea la care îl îndeamnă Dumnezeu pe Osea faţă de soţia sa nu este o iubire din slăbiciune, ci e o iubire care arată multă înţelegere, e o iubire bazată pe iertare şi înţelegere, plină de sentiment, o iubire specifică numai lui Dumnezeu. Este iubirea care îl va conduce pe Isus Cristos pe Calvar şi de acolo la înviere. E o iubire care sfârşeşte biruind.

Obiectiv:

O mai mare atenţie faţă de semnele prin care Dumnezeu ne vorbeşte.

Învăţătură:

Cine citeşte neavizat, cel puţin partea de început a Cărţii profetului Osea, riscă să creadă că Dumnezeu a luat înapoi unul dintre marile daruri pe care le-a făcut omului: libertatea. Profetul Osea este îndemnat de Dumnezeu să se căsătorească cu Gomer, prostituata. Aşa că, nu a avut de ales. Şi în privinţa numelor celor trei copii, din nou nu are de ales. Îi numeşte aşa cum îi porunceşte Dumnezeu. După un timp, Gomer îl părăseşte pe Osea, întorcându-se la practicile ei, dar Dumnezeu îl îndeamnă pe Osea s-o primească din nou ca soţie. Osea se supune şi o reprimeşte.

Dacă Dumnezeu se foloseşte de Osea pentru ca viaţa lui să devină o profeţie pentru Israel, înseamnă că viaţa de familie avea într-adevăr relevanţă pentru acesta. Era o imagine pe care poporul o înţelege mai uşor. Mai întâi, prostituatele erau păcătoase publice, ca atare excluse din comunitate. Chiar şi cine se atingea de o prostituată se întina şi nu mai putea lua parte la cult. Osea, nu numai că se atinge de ea, ci trăieşte împreună cu ea, se căsătoreşte şi are copii cu ea. O imagine zguduitoare pentru acel timp! Poporul ar fi trebuit să citească mesajul pe care Dumnezeu voia să-l transmită prin profet, dar prea marea atenţie dată celor materiale îl îndepărtează de la esenţial: alianţa cu Dumnezeu. Nu mai este auzit glasul celui sărac, nu mai există dreptate, iar Dumnezeul alianţei este uşor schimbat cu zeii popoarelor păgâne. Atenţia poporului este distrasă de la adevărata Lege, de aceea Dumnezeu se foloseşte de orice mijloc pentru a-l reîntoarce şi a-l conştientiza din nou că este poporul ales. Iertare, milostivirea sunt câteva din punctele tari ale lui Dumnezeu. El nu vrea distrugerea completă a poporului, ci convertirea lui. Prin profetul Osea, ca şi prin alţi profeţi, Dumnezeu vrea să excludă pedeapsa, vrea să o întârzie cât mai mult. Dar va reuşi poporul să se convertească?

Practic:

- Cum vi se pare faptul că Dumnezeu se foloseşte şi de o prostituată pentru a transmite un mesaj poporul ales?

- Comentaţi împreună afirmaţia: "Dumnezeu ştie să scrie drept şi pe rânduri strâmbe".

- Este Osea profetul "lipsit de libertate"? Cum răspundeţi la această întrebare?

- Faceţi o comparaţie între atitudinea prostituatei şi a poporului ales.

- În ce măsură reuşeşte poporul ales "să citească" mesajul pe care Dumnezeu îl transmite prin profetul Osea?

- Având în vedere atitudinea multor farisei şi cărturari (mai ales la capitolul milă), există vreo legătură între mesajul profetic al lui Osea şi mesajul lui Isus Cristos? Detaliaţi!

- Care sunt semnele prin care ne vorbeşte astăzi Dumnezeu?

Texte de referinţă:

"Începutul cuvântului Domnului către Osea: Şi a vorbit Domnul către Osea: «Ia-ţi de soţie o femeie desfrânată şi să ai copii de desfrânată. Căci iată s-a desfrânat pământul lui Israel, abătându-se de la Domnul». Atunci s-a dus el şi şi-a luat de soţie pe Gomer, fiica lui Diblaim şi ea a rămas însărcinată şi i-a născut un fiu. Şi a zis Domul către acesta: «Pune-i numele Izreel! Căci iată puţin timp mai este şi eu voi răzbuna vărsările de sânge ale lui Israel asupra casei lui Iehu şi voi sfârşi regatul casei lui Israel. Şi atunci voi sfărâma arcul lui Israel în valea lui Izreel». Şi ea a rămas însărcinată şi a mai născut o fiică. Şi i-a zis atunci Domnul: «Pune-i numele Lo-Ruhama (Cea neiubită), căci de acum încolo nu voi mai avea milă de casa lui Israel, ca să-l iert de păcate»... Şi ea a înţărcat-o pe Lo-Ruhama şi a rămas însărcinată şi a născut un fiu. Şi a zis: «Pune-i numele Lo-Ami (Nu este poporul meu), căci voi nu sunteţi poporul meu, iar eu nu sunt Dumnezeul vostru»" (Os 1,1-6.8-9).

"Veniţi să ne întoarcem către Domnul căci numai el, după ce ne-a rănit, ne vindecă, iar după ce ne-a bătut, ne leagă rănile. Şi după două zile din nou ne va da viaţă, iar în ziua a treia zi ne va ridica iarăşi şi vom trăi în faţa lui. Să ne dăm silinţa să-l cunoaştem pe Domnul, căci venirea lui este sigură ca venirea zorilor. Căci el va veni la noi ca o ploaie timpurie şi ca o ploaie târzie care udă pământul. Ce să-ţi fac eu ţie, Efraime? Ce să-ţi fac eu ţie Israele, fiindcă dragostea ta se risipeşte ca norii de dimineaţă, ca roua care se ridică de timpuriu? Pentru aceasta i-am dărămat prin cuvântul profeţilor, i-am ucis prin vorba gurii mele, iar judecata mea s-a înălţat ca soarele" (Os 6,1-5).

"O, de ar fi cineva înţelept ca să priceapă aceasta şi isteţ ca să pătrundă cuvântul cel adânc! Căile Domnului sunt căi drepte! Cei drepţi merg pe ele în bună pace, iar cei nelegiuiţi se poticnesc şi cad" (Os 14,10).

Rugăciune:

Doamne, Dumnezeule, întreaga creaţie vorbeşte despre atotputernicia ta. Ajută-ne să ştim să citim semnele prin care ne vorbeşti, pentru a corespunde voinţei tale. Amin.

» înapoi la cuprins «