Cărţile lui Esdra şi Nehemia

Prezentare:

Înainte de venirea lui Isus Cristos, aceste două cărţi formau o singură carte, numită Cartea lui Esdra. Abia după Cristos, în perioada de început a creştinismului, ele au fost împărţite în două: Cartea lui Esdra şi Cartea lui Nehemia. Noi le vom trata împreună.

Evenimentele pe care le amintesc aceste două cărţi sunt specifice perioadei de după revenirea poporului israelit din robia Babilonului. De aici provine şi denumirea lor, de la personajele cele mai importante care au condus aceste evenimente: Esdra şi Nehemia.

Esdra era un bun cunoscător al Legii. El era direct răspunzător de problemele evreilor la curtea regelui persan. Fiind fidel tradiţiei strămoşilor, la întoarcerea din exil, va deveni întemeietorul iudaismului

Nehemia era un laic, un funcţionar al regelui Artaxerxe al Persiei. Contribuţia lui este determinantă imediat după reîntoarcerea poporului din robie. Deşi laic, îşi găseşte deseori forţa şi răspunsul la multe probleme în rugăciune.

La o primă lectură, orice cititor îşi poate da seama că aceste cărţi sunt o continuare a Cărţilor Cronicilor, deoarece continuă multe din ideile deja prezentate de aceste cărţi. Conţinutul actual s-a fixat undeva la sfârşitul sec. al IV-lea î.C. la Ierusalim, într-o ambianţă vădit sacerdotală.

Axându-se în mod deosebit pe ideea reconstruirii regatului lui Iuda, Cărţile lui Esdra şi Nehemia vor să demonstreze că exilul din Babilon face parte din planul promisiunilor lui Dumnezeu. Chiar şi în exil, Dumnezeu nu s-a îndepărtat de popor, fapt confirmat de gestul eliberării. Dumnezeu nu-l uită pe poporul său, chiar dacă, din când în când, îl mai pedepseşte.

Împreună, cele două cărţi au 23 de capitole, structurate astfel:

- Esd 1-2: întoarcerea din exilul babilonian;

- Esd 3-6: reconstruirea templului;

- Esd 7-10: câteva din amintirile lui Esdra;

- Neh 1-2: întoarcerea lui Nehemia la Ierusalim;

- Neh 3-7: reconstruirea zidurilor Ierusalimului;

- Neh 8-10: citirea publică a Legii;

- Neh 11-13: alte reforme propuse de Nehemia.

Rolul pe care îl joacă Esdra împreună cu Nehemia este cumva asemănător cu cel jucat de Iosua după ieşirea din Egipt. Diferenţa este doar că, de data aceasta, perioada exilului a fost mai scurtă. Unii evrei încă mai au nostalgia templului care nu va mai putea să arate niciodată aşa cum a fost construit de către Solomon. Pe de altă parte trebuia restabilită relaţia poporului ales cu Dumnezeu şi cu Legea lui.

După întoarcere din robie, Esdra impune poporului Legea lui Moise. La sărbătoarea Corturilor proclamă solemn Legea în faţa poporului, care, plângând, îşi recunoaşte vinovăţia şi se angajează să observe cu fidelitate Legea. Astfel ia naştere iudaismul. Nehemia, refăcând zidurile Ierusalimului, este ales guvernator. În guvernarea lui nu face abstracţie de Legea lui Dumnezeu.

Obiectiv:

Conştientizarea faptului că în afara lui Dumnezeu şi a poruncilor sale, nu poate fi fericire.

Învăţătură:

Întoarcerea din robia Babilonului a fost pentru evrei ca o a doua naştere. Ei conştientizează că robia s-a datorat îndepărtării de Legea lui Dumnezeu primită de strămoşii lor în pustiu. Era pentru a nu ştiu câta oară! Iar Dumnezeu continua să iubească acest popor îndărătnic, drept dovadă îl eliberează încă o dată şi-i dă o nouă şansă. Eliberarea însă înseamnă o nouă angajare, un nou efort în a o lua de la capăt. Este exact ceea ce face Esdra. Adună poporul şi îi repropune întoarcerea a Lege. El se bazează pe trei idei teologice importante: poporul israelit este poporul ales, templul este locul privilegiat al prezenţei lui Dumnezeu şi Legea este de neînlocuit. Toate aceste idei, Esdra le-a propus cu intransigenţă, salvând astfel ceea ce mai era de salvat din poporul israelit, cu care Dumnezeu încheiase alianţa în pustiu.

Când omul nu este intransigent cu sine, începe delăsarea în viaţa lui. La fel se întâmplă şi la nivel de comunitate. Dacă liderul este laxist, comunitatea va decădea, dar dacă liderul este prezent, vivace, serios, hotărât şi sigur în ceea ce face, comunitatea va funcţiona foarte bine.

După cum putem citi în Cartea lui Esdra şi a lui Nehemia, cei doi se completează: Esdra se ocupă mai mult de cele privitoare la cult, Nehemia de cele vremelnice, dar nici el nu se sustrage de la menţinerea relaţiei lui cu Dumnezeu. Înţelege că nu există realizare materială, spirituală, umană etc., în afara lui Dumnezeu. El este cel care aduce adevărata fericire în viaţa omului.

Practic:

- Discutaţi împreună zicala: "Banii n-aduc fericirea, dar o întreţin!" Încercaţi apoi să o înţelegeţi în lumina eşecului poporului ales care, de atâtea ori, a preferat pe alţi zei în detrimentul adevăratului Dumnezeu.

- În contextul postexilic, cum consideraţi atitudinea intransigentă a lui Esdra? Dar lacrimile de părere de rău ale poporului? Dar atitudinea părinţilor voştri, în anumite cazuri relativ similare?

- Credeţi că astăzi intransigenţa îşi mai găseşte justificarea în vreun sector al vieţii?

- Cum puteţi fi fericiţi astăzi respectând poruncile lui Dumnezeu şi ale Bisericii?

- Care au fost, după părerea voastră, cei mai fericiţi oameni de pe pământ până acum şi de ce?

- Încercaţi la nivel de grup să individualizaţi motivele pentru care nu puteţi fi fericiţi în viaţă. Discutaţi-le împreună şi stabiliţi o ierarhie. Găsiţi împreună modalităţi pentru a le îndepărta.

- Citiţi împreună capitolul 9 din Cartea lui Esdra (pocăinţa şi rugăciunea lui Esdra).

Texte de referinţă:

"În anul întâi al domniei lui Cirus, regele perşilor, ca să se împlinească cuvântul Domnului, profeţit prin gura lui Ieremia, a trezit Domnul duhul lui Cirus, regele perşilor şi acesta a poruncit să se facă cunoscut în tot regatul său, prin cuvânt şi în scris, acestea: «Aşa vorbeşte Cirus, regele perşilor:... Aceia dintre voi, din tot poporul Domnului Dumnezeului cerului, care voiesc, fie cu ei Dumnezeul lor, să se ducă la Ierusalim, în Iuda şi să zidească templul Domnului Dumnezeului lui Israel, al acelui Dumnezeu care este în Ierusalim. Iar cei care rămân, indiferent de loc, să-i ajute cu argint şi cu aur şi cu alte bunuri şi cu animale, cu daruri de bună voie pentru templul de la Ierusalim»" (Esd 1,1-4).

"Esdra a ieşit din Babilon. El era un cărturar înţelept şi cunoscător al legii lui Moise, pe care o dăduse Domnul Dumnezeul lui Israel. Regele i-a dat tot ceea ce a dorit, pentru că braţul Domnului era cu el. Împreună cu el au plecat la Ierusalim şi unii din fiii lui Israel şi preoţi, şi leviţi, şi cântăreţi, şi portari şi cei consacraţi templului, în anul al şaptelea al domniei lui Artaxerxe. Căci Esdra se hotărâse din tot sufletul să înveţe legea Domnului, s-o împlinească şi să înveţe şi pe Israel legea şi dreptatea" (Esd 7,6-7.10).

"Atunci s-a adunat tot poporul ca un singur om în piaţa din faţa Porţii Apelor şi a zis lui Esdra, cărturarul să prezinte cartea legii lui Moise pe care a dat-o Domnul lui Israel. Şi cărturarul Esdra a adus cartea înaintea adunării care era alcătuită din bărbaţi şi din femei şi din toţi aceia care erau în stare să înţeleagă... Şi a citit Esdra din carte de dimineaţă până la amiază, în piaţa cea dinaintea Porţii Apelor, înaintea bărbaţilor şi a femeilor şi a celor ce erau în stare să înţeleagă şi tot poporul a fost atent la citirea cărţii legii... «Ziua aceasta este închinată Domnului Dumnezeului vostru, să nu fiţi trişti şi să nu plângeţi!» Căci tot poporul plângea auzind cuvintele legii" (Neh 8,1-3.9).

Rugăciune:

Doamne, Dumnezeule, ajută-ne ca prin respectarea poruncilor tale să descoperim adevărata fericire. Amin.

» înapoi la cuprins «