TEXTELE BIBLICE, MEDITAŢIILE ŞI RUGĂCIUNILE PENTRU OCTAVĂ

Ziua a şaptea

Rugaţi-vă pentru că avem nevoie

Să-i sprijiniţi pe cei slabi (1Tes 5,14)

LECTURA I

Domnul şi-a amintit de Ana şi ea l-a născut pe Samuel.

Citire din cartea întâi a lui Samuel 1,9-20

În zilele acelea, ⁹ după ce a luat parte la ospăţul legat de jertfă, Ana s-a ridicat şi s-a prezentat în faţa Domnului. Preotul Eli şedea pe scaunul său, la intrarea în sanctuar. ¹⁰ Ana, cu inima plină de amărăciune şi cu ochii în lacrimi, a început să se roage Domnului. ¹¹ Ea a făcut un legământ zicând: "Stăpâne al universului, dacă te vei uita cu bunăvoinţă la nefericirea slujitoarei tale, dacă îţi vei aminti de mine, dacă nu mă vei uita şi îmi vei da un fiu, atunci eu îl voi consacra Domnului pentru toată viaţa, iar foarfecele nu se va atinge de părul lui". ¹² În timp ce ea continua să se roage astfel în faţa Domnului, Eli privea cu atenţie la buzele ei. ¹³ Ana se ruga în inima ei şi îşi mişca numai buzele, dar glasul nu i se auzea. De aceea Eli se gândea că este beată ¹⁴ şi i-a spus: "Până când vei mai sta aici beată? Du-te şi te culcă!" ¹⁵ Ana i-a răspuns: "Nu, domnul meu, sunt o femeie apăsată de suferinţă; nu am băut nici vin nici altă băutură ameţitoare, ci mi-am descărcat inima în faţa Domnului. ¹⁶ Să nu crezi că slujitoarea ta este o femeie dezmăţată; o mare durere şi amărăciune m-au făcut să mă rog atâta timp". ¹⁷ Eli i-a răspuns: "Mergi în pace, Dumnezeul lui Israel îţi va da ceea ce l-ai rugat". ¹⁸ Ana i-a spus: "Cuvintele tale sunt o mare mângâiere pentru slujitoarea ta". Apoi s-a dus în drumul ei, a început să mănânce şi faţa ei nu mai era cea de mai înainte. ¹⁹ A doua zi Elcana şi ai săi s-au sculat dis-de-dimineaţă; după ce s-au închinat încă o dată în faţa Domnului, s-au întors acasă la Rama. Elcana a cunoscut-o pe Ana, soţia sa, şi Domnul şi-a amintit de ea. ²⁰ Când i s-a împlinit timpul, Ana a născut un fiu. Ea i-a pus numele Samuel adică "Dumnezeu ascultă", căci zicea: "L-am cerut de la Dumnezeu".

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 86,1-3.4-5.6-7 (R.: Zah 8,23)

R.: Dumnezeul păcii este în mijlocul nostru!

¹ Domnul iubeşte Sionul.

El i-a aşezat temeliile pe munţii cei sfinţi.

² Porţile Sionului îi sunt mai plăcute

decât toate lăcaşurile lui Iacob.

³ Lucruri măreţe s-au spus despre tine,

cetatea lui Dumnezeu. R.

⁴ "Egiptul şi Babilonul se numără

printre cei care mă venerează.

Filistenii, popoarele din Tir şi Etiopia

s-au născut în Sion".

⁵ Sionului i se va zice: "Mamă!"

Toţi s-au născut acolo;

Cel Preaînalt îl susţine cu tărie. R.

⁶ Domnul scrie în cartea popoarelor:

"Acesta şi acela s-au născut într-însul".

⁷ Iar ei cântă în dans şi veselie:

"Toate izvoarele mele sunt în tine". R.

LECTURA A II-A

Vă îndemnăm... să-i sprijiniţi pe cei slabi

Citire din Scrisoarea întâi a sfântului apostol Paul către Tesaloniceni 5,(12a)13b-18

¹² Vă rugăm, fraţilor, să-i respectaţi pe cei care ostenesc între voi, pe cei care vă conduc în Domnul şi vă îndeamnă. ^13b Trăiţi în pace unii cu alţii. ¹⁴ Vă îndemnăm, fraţilor, să-i mustraţi pe cei care sunt în dezordine, să-i încurajaţi pe cei timizi, să-i sprijiniţi pe cei slabi, să aveţi răbdare faţă de toţi. ¹⁵ Aveţi grijă ca nu cumva să întoarcă cineva răul înapoi, ci întotdeauna căutaţi să faceţi binele unii faţă de alţii şi faţă de toţi. ¹⁶ Bucuraţi-vă întotdeauna! ¹⁷ Rugaţi-vă fără încetare! ¹⁸ Mulţumiţi pentru toate, căci aceasta este voinţa lui Dumnezeu în Cristos Isus cu privire la voi!

Cuvântul Domnului

EVANGHELIA

Cereţi şi vi se va da!

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca 11,1-13

⁵ Isus le-a mai spus: "Dacă unul dintre voi are vreun prieten şi merge la el în miez de noapte ca să-i spună: "Prietene, împrumută-mi trei pâini, ⁶ căci unul dintre prietenii mei, aflat în călătorie, a venit la mine şi n-am nimic să-i pun înainte", ⁷ şi dacă dinăuntru, celălalt îi răspunde: "Lasă-mă în pace, uşa e deja încuiată, copiii mei şi cu mine ne-am culcat. Nu pot să mă scol şi să-ţi dau ce-mi ceri", ⁸ vă spun: Chiar dacă nu s-ar scula ca să-i dea, pentru că-i este prieten, se va scula totuşi din cauza insistenţei lui şi-i va dat tot ce-i trebuie. ⁹ De aceea vă spun: Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide. ¹⁰ Căci cel care cere primeşte, cel care caută găseşte şi celui care bate i se va deschide. ¹¹ Sau este printre voi vreun tată care i-ar da un şarpe fiului său, când îi cere un peşte, ¹² sau un scorpion, când îi cere un ou? ¹³ Deci dacă voi, care sunteţi răi, ştiţi să daţi lucruri bune copiilor voştri, cu cât mai mult nu-l va da Tatăl ceresc pe Duhul Sfânt, acelora care i-l cer".

Cuvântul Domnului

Comentariu

Profund marcată din cauza sterilităţii sale, Ana l-a implorat pe Dumnezeu să-i dăruiască un copil: rugăciunea sa a fost ascultată şi, ducă trecerea câtorva zile, s-a născut Samuel (ceea ce înseamnă "l-am cerut de la Domnul"). În Evanghelia după Luca, Isus însuşi ne spune că "cel care cere primeşte"; tot aşa în rugăciune, noi ne îndreptăm către Dumnezeu ca să răspundă la necesităţile noastre. Răspunsul poate să nu corespundă cu ceea ce aşteptăm, însă Dumnezeu ne răspunde mereu.

Puterea rugăciunii este imensă, mai ales atunci când este legată de slujire. Evanghelia ne învaţă că Isus Cristos vrea ca noi să ne iubim şi să ne ajutăm unii pe alţii. În Scrisoarea lui Paul către tesaloniceni, tema slujirii este legată de imperativul: "Să-i sprijiniţi pe cei slabi". Ştim că este posibil să răspundem în manieră ecumenică, în manieră concretă, mizeriei şi lipsurilor. Bisericile cu tradiţii diferite lucrează adesea mână în mână, însă în unele împrejurări mărturia lor este în mod serios slăbită din cauza lipsei lor de unitate. Atunci când vrem să ne rugăm împreună, uneori suntem profund neîncrezători faţă de diferitele forme de rugăciune pe care le întâlnim în alte tradiţii creştine: rugăciunile catolicilor adresate lui Dumnezeu prin mijlocirea sfinţilor sau a Mariei, mama lui Isus; rugăciunile liturgice ortodoxe; rugăciunile penticostale; rugăciunile spontane pe care protestanţii le adresează direct lui Dumnezeu.

Se observă că diversitatea formelor de rugăciune este mai bine apreciată. În Bisericile americane, experienţa reînnoirii penticostale a condus şi la o mai bună recunoaştere a puterii rugăciunii, ceea ce, puţin câte puţin, i-a ajutat pe penticostali să se simtă mai comozi în mişcarea ecumenică. În acelaşi mod, dialogul cu Bisericile ortodoxe în cadrul Consiliului Ecumenic al Bisericilor a permis să se înţeleagă mai bine formele rugăciunilor proprii ale fiecăreia.

Este indubitabil că credinţa în puterea rugăciunii este comună în ansamblul tradiţiilor noastre şi poate să contribuie mult la cauza unităţii creştine, o dată ce am înţeles şi am depăşit diferenţele noastre. Trebuie să sprijinim cu rugăciunile noastre toate dialogurile pe care le au Bisericile noastre cu privire la divergenţele care împiedică încă să ne reunim în jurul mesei Domnului. A celebra împreună memorialul lui Cristos şi a înălţa spre el mulţumirea noastră ne va permite să realizăm un pas mare în drumul unităţii.

Rugăciune

Doamne, ajută-ne să fim cu adevărat una atunci când ne rugăm pentru vindecarea lumii noastre, a dezbinărilor dintre Bisericile noastre şi pentru propria noastră vindecare. Fă să nu ne îndoim că tu ne asculţi şi că tu ne vei răspunde. Îţi cerem aceasta în numele lui Isus Cristos. Amin.

© Editura Presa Bună