Texte biblice, reflecţii şi rugăciuni pentru cele opt zile

A PATRA ZI

Din trecut spre viitor: iertarea şi vindecarea memoriei

Isus i-a zis: "Nu-ţi spun până la a şaptea oară, ci până la şaptezeci de ori câte şapte!" (Mt 18,22).

LECTURA I

Ninivitenii au părăsit calea lor cea rea.

Citire din cartea profetului Iona 3,1-10

¹ Domnul i-a vorbit lui Iona astfel: ² "Scoală-te, du-te la Ninive, cetatea cea mare şi vesteşte acolo ce-ţi voi spune eu". ³ Iona s-a sculat şi s-a dus la Ninive, după porunca Domnului. Ninive însă era un oraş foarte mare: îţi trebuiau trei zile ca să-l străbaţi. ⁴ Iona a intrat în oraş, înaintând cale de o zi şi strigând: "Încă patruzeci de zile şi Ninive va fi distrus!" ⁵ Ninivitenii au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi toţi, de la cel mai mare până la cel mai mic, au îmbrăcat haine de doliu. ⁶ Ajungând vestea la împăratul din Ninive, acesta s-a ridicat de pe tron, a aruncat de pe el veşmântul împărătesc, s-a îmbrăcat cu o haină de doliu şi s-a aşezat pe cenuşă. ⁷ Apoi a poruncit să se facă cunoscută în Ninive această hotărâre a împăratului şi a mai-marilor săi: "Oamenii, animalele de povară, boii şi oile, să nu guste nimic, să nu mănânce şi să nu bea. ⁸ Să se îmbrace în haine de doliu, să strige cu toată puterea către Dumnezeu, şi să se întoarcă fiecare din calea sa cea rea şi de la fărădelegile de care îi sunt întinate mâinile. ⁹ Cine ştie? Poate că Dumnezeu îşi va schimba sentinţa şi îşi va potoli ardoarea mâniei! Şi atunci nu vom mai pieri. ¹⁰ Văzând deci faptele lor de pocăinţă, că au părăsit calea lor cea rea, Dumnezeu a renunţat la pedeapsa cu care îi ameninţase.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 51,10.11 (R.: cf. 10b)
R.: Mă încred în bunătatea lui Dumnezeu întotdeauna.
¹⁰ Eu sunt în casa lui Dumnezeu ca un măslin verde,
mă încred în bunătatea lui Dumnezeu în veci de veci. R.

¹¹ Îţi aduc mulţumiri neîncetat pentru tot ce ai făcut
şi în faţa credincioşilor tăi preamăresc numele tău,
pentru că tu eşti bun. R.

LECTURA A II-A

Duceţi viaţa de familie în Domnul.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Coloseni 3,12-21

Fraţilor, ¹² pentru că sunteţi aleşii lui Dumnezeu, sfinţii şi preaiubiţii lui, să aveţi o inimă plină de îndurare, de bunătate, de smerenie, de blândeţe, de îndelungă răbdare. ¹³ Îngăduiţi-vă unii pe alţii şi, dacă cineva are motiv să se plângă împotriva altuia, iertaţi-vă unul pe altul. După cum v-a iertat Domnul, aşa să vă iertaţi şi voi. ¹⁴ Iar mai presus de toate acestea îmbrăcaţi-vă cu dragoste, căci ea este legătura desăvârşirii. ¹⁵ Şi în inimile voastre să domnească pacea lui Cristos, la care aţi fost chemaţi, ca să fiţi un singur trup. Fiţi recunoscători. ¹⁶ Cuvântul lui Cristos să locuiască în voi în toată bogăţia sa. Învăţaţi-vă şi povăţuiţi-vă între voi cu toată înţelepciunea. Cântaţi în inimile voastre lui Dumnezeu, mulţumindu-i, în psalmi, în imnuri şi cântări duhovniceşti. ¹⁷ Orice faceţi, prin cuvânt sau faptă, toate să le faceţi în numele Domnului Isus şi prin el să mulţumiţi lui Dumnezeu Tatăl. ¹⁸ Femeilor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, precum se cuvine, în Domnul. ¹⁹ Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre şi nu vă purtaţi aspru cu ele. ²⁰ Copii, ascultaţi pe părinţii voştri în toate, căci acest lucru este plăcut Domnului. ²¹ Părinţi, nu fiţi brutali cu copiii voştri, ca să nu-i împingeţi la descurajare.

Cuvântul Domnului

EVANGHELIA

Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Ioan 8,1-11

În acel timp, ¹ Isus s-a dus pe Muntele Măslinilor. ² Dar, dis-de-dimineaţă, a venit din nou în templu şi tot poporul a venit la el. El s-a aşezat şi a început să-i înveţe. ³ Cărturarii şi fariseii i-au adus o femeie prinsă în adulter. Au pus-o în mijlocul mulţimii ⁴ şi i-au spus lui Isus: "Învăţătorule, femeia aceasta chiar acum a fost prinsă în adulter. ⁵ Moise ne-a poruncit în Lege ca pe astfel de femei să le ucidem cu pietre; dar tu ce zici?" ⁶ Dar lucrul acesta îl spuneau ca să-l pună la încercare şi să-l poată învinui. ⁷ Atunci Isus s-a aplecat şi a început să scrie cu degetul pe pământ. ⁸ Dar cum ei nu încetau să-l întrebe, el s-a ridicat şi le-a zis: "Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintâi cu piatra în ea". Apoi s-a aplecat iarăşi şi a continuat să scrie pe pământ. ⁹ Când au auzit ei cuvintele acestea, s-au retras unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până când a rămas Isus singur şi femeia care stătea în mijloc. ¹⁰ Atunci Isus s-a ridicat şi a întrebat: "Femeie, unde sunt cei care te învinuiau? Nu te-a condamnat nimeni?" ¹¹ Ea a răspuns: "Nimeni, Doamne". I-a zis Isus: "Nici eu nu te condamn. Mergi, şi de acum să nu mai păcătuieşti".

Cuvântul Domnului

Comentariu

Recunoaşterea păcatelor trecutului, harul iertării şi restabilirea comuniunii sunt temele care apar mereu în aceste texte. Relaţiile dintre comunităţile noastre creştine poartă încă amprenta unui trecut marcat de slăbiciunea umană şi de păcat. Anumite răni provocate unii altora sunt pe cale de a fi vindecate, în timp ce altele mai sunt încă izvor de suferinţă şi dezbinare. Confruntarea cu trecutul poate fi încă dificilă şi ar putea necesita un examen sincer de conştiinţă, atât la nivel de persoane cât şi la nivel de comunităţi. Totuşi, aceasta este calea pe care Dumnezeu vrea ca noi să o parcurgem împreună cu el pentru a deveni din ce în ce mai mult poporul lui ales şi pentru ca pacea lui Cristos să domnească în inimile noastre şi între noi.

Iona îi îndeamnă pe locuitorii din Ninive să fie cinstiţi, când îşi mărturisesc egoismul, dispreţul pentru ceea ce este bun şi actele de violenţă. Adresează acest apel întregului oraş şi tuturor locuitorilor lui. Fiecare trebuie să se convertească de la înclinaţiile spre rău şi de la violenţa mâinilor sale.

Psalmistul imploră iertarea lui Dumnezeu, fiind el însuşi profund tulburat de trecutul său. Îşi recunoaşte greşelile şi îi cere lui Dumnezeu să nu-l abandoneze. Se simte responsabil şi pentru greşelile celorlalţi şi doreşte să le arate calea adevărului şi a unei vieţi drepte, pentru ca şi ei să se poată împăca cu Dumnezeu.

Cărturarii şi fariseii nu văd în femeia adulteră decât expresia decăderii şi a păcatului. În acelaşi timp, refuză să-şi recunoască propriul trecut şi păcatele comise. Isus ne învaţă să nu mai aruncăm prima piatră, să nu mai condamnăm, şi, în cele din urmă, să nu mai păcătuim. Căutarea adevărului se bazează pe această chemare.

Iertarea nu se poate măsura, este inepuizabilă, ca şi iubirea lui Dumnezeu: până la de şaptezeci de ori câte şapte. Pe calea ecumenismului, şi comunităţile noastre sunt chemate să mărturisească îndurarea lui Dumnezeu în infinitatea ei.

Rugăciune

Dumnezeul împăcării, ajută-ne să depăşim decepţiile şi amărăciunea acumulate în noi prin eşecurile şi păcatele trecutului. Învaţă-ne iertarea ta ca să putem cu umilinţă să căutăm împăcarea cu tine şi cu aproapele nostru. Întăreşte în noi iubirea lui Cristos, izvorul şi garanţia unităţii Bisericii tale. Amin.

© Editura Presa Bună