Texte biblice, reflecţii şi rugăciuni pentru cele opt zile

A cincea zi

Dumnezeu judecă eforturile noastre de constructori (1Cor 3,13-15)

LECTURA I

Sunt eu paznicul fratelui meu?

Citire din cartea Genezei 4,2b-10a

²a Abel a devenit păstor, iar Cain agricultor. ³ După câtva timp, Cain a adus Domnului jertfă din roadele pământului. ⁴ La rândul său, Abel a adus jertfă mieii întâi născuţi din turma sa, oferind părţile cele mai bune. Domnul şi-a îndreptat privirea către Abel şi jertfa lui, ⁵ dar şi-a întors faţa de la Cain şi de la ofranda lui. Cain s-a mâniat şi a arătat o faţă posomorâtă. ⁶ Domnul i-a spus lui Cain: "Pentru ce te-ai mâniat şi ai faţa posomorâtă? ⁷ Dacă faci binele, poţi ţine fruntea sus. Dar dacă nu faci binele, păcatul pândeşte la uşa ta. El dă năvală spre tine, dar tu trebuie să-l învingi". ⁸ Cain a spus fratelui său Abel: "Să mergem la câmp!" Când au ajuns la câmp, Cain s-a aruncat asupra fratelui său Abel şi l-a ucis. ⁹ Domnul l-a întrebat pe Cain: "Unde este fratele tău, Abel?" Cain i-a răspuns: "Nu ştiu. Sunt eu paznicul fratelui meu?" ¹⁰a Domnul i-a spus: "Ce ai făcut?".

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 51(50),3-4.5-6a.12-13.14 şi 17 (R.: cf. 3a)

R.: Ai milă de noi, Doamne, căci am păcătuit.

³ Ai milă de mine, Dumnezeule, după marea ta bunătate,
şi după mulţimea îndurărilor tale şterge fărădelegea mea.
⁴ Spală-mă cu desăvârşire de nelegiuirea mea
şi curăţă-mă de păcatul meu. R.

⁵ Căci recunosc fărădelegea mea
şi păcatul meu stă pururi înaintea mea.
⁶a Numai împotriva ta am păcătuit
şi ce-i rău înaintea ta am săvârşit. R.

¹² Zideşte în mine inimă curată, Dumnezeule,
şi duh drept înnoieşte înlăuntrul meu.
¹³ Nu mă alunga de la faţa ta
şi Duhul tău sfânt nu-l lua de la mine. R.

¹⁴ Dă-mi iarăşi bucuria mântuirii tale
şi întăreşte-mă cu duh binevoitor.
¹⁷ Doamne, deschide-mi buzele
şi gura mea va vesti mărirea ta. R.

LECTURA A II-A

Să-i consideraţi pe ceilalţi superiori vouă.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Filipeni 2,1-5

Fraţilor, ¹ dacă este adevărat că în Cristos ne încurajăm unii pe alţii, ne mângâiem în dragoste, suntem uniţi cu Duhul Sfânt, avem sentimente de iubire şi compătimire, ² atunci faceţi-mi bucuria deplină prin aceea că aveţi cu toţii o singură simţire, o singură dragoste şi un singur gând; ³ nu faceţi nimic din spirit de ceartă sau de mărire deşartă! Dar să aveţi destulă smerenie, ca să-i consideraţi pe ceilalţi superiori vouă. ⁴ Fiecare dintre voi să se gândească nu la interesele proprii, ci la binele celorlalţi. ⁵ Să aveţi deci în voi aceleaşi simţăminte pe care le avea şi Cristos Isus.

Cuvântul Domnului

EVANGHELIA

Un om şi-a încredinţat avuţia slujitorilor săi.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 25,14-30

În acel timp, Isus le-a spus această parabolă: ¹⁴ "Un om având de plecat într-o călătorie lungă, a chemat la el pe servitorii săi şi le-a încredinţat avuţia sa. ¹⁵ Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui. Apoi a plecat. ¹⁶ Îndată, cel care a primit cinci talanţi a mers în grabă, i-a valorificat şi a câştigat încă cinci talanţi. ¹⁷ La fel şi cel care primise doi talanţi a câştigat cu ei încă doi. ¹⁸ Iar cel care a primit un talant s-a dus, a săpat o groapă în pământ şi a ascuns în ea talantul stăpânului său. ¹⁹ După multă vreme, stăpânul s-a întors şi a cerut cont servitorilor săi. ²⁰ Cel care primise cinci talanţi, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: «Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată am mai câştigat alţi cinci cu ei». Stăpânul i-a spus: ²¹ «Bine, servitor bun şi credincios! Ai folosit bine puţinul care ţi-a fost încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; ia parte la bucuria stăpânului tău!». ²² A venit şi cel cu doi talanţi şi a spus: «Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi, iată am mai câştigat alţi doi cu ei». ²³ Stăpânul i-a spus: «Bine, servitor bun şi credincios, ai folosit bine puţinul care ţi-a fost încredinţat, mult îţi voi încredinţa de acum; intră în bucuria stăpânului tău». ²⁴ Venind, apoi, şi cel care primise un talant, a spus: «Doamne, ştiam că eşti un om aspru, care seceri unde n-ai semănat şi culegi de unde n-ai împrăştiat sămânţa. ²⁵ De teamă, m-am dus şi am ascuns talantul tău în pământ; iată, ai ce este al tău!». ²⁶ Stăpânul i-a răspuns: «Slugă rea şi leneşă, ştiai că secer unde nu am semănat şi culeg de unde nu am împrăştiat sămânţa; ²⁷ prin urmare se cuvenea să pui banii mei la bancă şi astfel, la întoarcere, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. ²⁸ Aşadar, luaţi de la el talantul şi daţi-l celui care are zece talanţi. ²⁹ Căci celui care are i se va mai da şi-i va prisosi; dar de la cel care nu are, şi ceea ce are i se va lua. ³⁰ Iar pe servitorul acesta netrebnic aruncaţi-l afară în întuneric; acolo va fi plânset şi scrâşnire din dinţi»".

Cuvântul Domnului

Meditaţie

Este o minune constantă că Dumnezeul veşnic a voit şi a manifestat necesitatea ca oamenii să participe împreună cu el la opera care se realizează în lume. De vreme ce temelia, Isus Cristos, a fost pusă, trebuie să continuăm să ne asumăm datoria de constructori.

Explicând acest lucru creştinilor din Corint, Paul insistă la fel pe faptul că Dumnezeu pune la încercare ceea ce noi construim: trebuie să se convingă că suntem constructori buni. Mântuirea noastră nu depinde de faptele noastre, însă noi continuăm să fim responsabili de acţiunile noastre în faţa lui Dumnezeu.

Pentru Paul totul era ca focul purificator al judecăţii finale pe care el o considera iminentă. În ceea ce ne priveşte, să fim mereu pregătiţi - fiecare oportunitate va putea să fie efectiv ultima - şi să înţelegem că vom fi judecaţi în ceea ce priveşte folosirea bună a darurilor pe care Dumnezeu ni le-a dat pentru a zidi împărăţia sa. Creştinii din Slovacia experimentează o urgenţă deosebită pentru a descoperi noi posibilităţi pe care le pot oferi în slujirea lor creştină adusă comunităţii.

Toţi suntem responsabili de actele noastre comune înaintea lui Dumnezeu şi înaintea aproapelui. De fapt, şi Bisericile sunt responsabile unele de altele în căutarea unităţii. Sunt ca slujitorii din parabolă cărora stăpânul le încredinţează bunurile sale şi le cere buna folosire a lor. Toţi am primit o comoară: viaţa fragilă a planetei noastre, a fraţilor şi surorilor care se decid să proclame în toată lumea vestea cea bună a evangheliei. Darurile sale sunt acordate adunării poporului lui Dumnezeu şi sunt pentru noi o oportunitate de a împărţi cu ceilalţi, de învăţare a reuşitelor şi a nereuşitelor noastre. Şi capacitatea noastră de a lucra bine şi de a edifica împreună este şi astăzi pusă la încercare.

Rugăciune

Doamne, care ai venit între noi prin Fiul tău Isus şi te-ai manifestat prin persoane de încredere, tu te-ai arătat în faţa ochilor noştri ca un Dumnezeu vulnerabil. Îţi mulţumim pentru încrederea pe care o ai în slujirea şi în munca pe care noi o depunem pentru a zidi împărăţia ta. Fă ca noi să fim atenţi la voinţa şi dorinţa ta şi luminează-ne ca să putem vedea necesităţile persoanelor care sunt în jurul nostru. Fă să învăţăm unii de la alţii pentru a fi uniţi în reciproca responsabilitate, consacraţi în slujba împărăţiei tale. Prin Isus Cristos, Domnul nostru. Amin.

© Editura Presa Bună