Situaţia ecumenică din Slovacia³

Slovacia este un stat nou populat de vechi etnii naţionale. Cei 5,3 milioane de locuitori din Republica Slovacia sunt în majoritatea lor slovaci (86%). Ungurii constituie cea mai importantă etnie minoritară (11%) şi sunt concentraţi în regiunile situate în sudul şi în estul ţării. În această parte a Europei, Slovacia este o naţiune care are, proporţional, cea mai importantă populaţie de ţigani. De fapt, se estimează în jur de 500.000 de persoane. Mai sunt şi alte grupuri etnice, cum ar fi cehii, rutenii (sau "ruşii"), germanii şi polonezii. Imigranţii cei mai recenţi, uneori fără documente, sunt în majoritate originari din ţările mai sărace ale Europei de Est. Grupuri compacte de imigranţi ruşi, ucraineni, sârbi şi bulgari, se concentrează în oraşele mai importante.

În această regiune, creştinismul a fost introdus la începuturile sale sub forma orientală în secolul al IX-lea, graţie operei misionare a sfinţilor Ciril şi Metodiu. Începând cu secolul al IX-lea până la începutul secolului al XX-lea, teritoriul slovac actual a fost dominat de unguri şi în felul acesta ajunge să fie majoritar catolic. Reînnoirea naţională slovacă a fost lansată în secolul al XIX-lea de către intelectuali, care doreau să redea viaţă limbii şi culturii slovace.

Aspiraţia comună a cehilor şi slovacilor de a se elibera de Imperiul Habsburgic se va realiza cu formarea Republicii Cehoslovacia în anul 1918, după Primul Război Mondial. La 17 noiembrie 1989 începe o întreagă serie de manifestări publice - celebra "Revoluţie de catifea" - care au dus la căderea regimului comunist în Cehoslovacia. În anul 1992, negocierile pentru noua constituţie federală cunosc un impas cu privire la chestiunea autonomiei slovace, însă la sfârşitul anului 1992, printr-un acord, se ajunge la separarea paşnică a Cehoslovaciei în două părţi: Republica Cehă şi Republica Slovacia (RS).

Condiţiile socio-economice din RS sunt foarte precare, deşi în general mai bune dacă se compară cu ţările vecine situate în estul Slovaciei. După importantele alegeri legislative care au avut loc în anul 2002 şi care au însemnat abolirea partidelor naţionaliste, Slovacia îşi prezintă candidatura pentru a ajunge să fie membru al ONU şi al Uniunii Europene. Acest lucru se acceptă. Intrarea Slovaciei în cadrul acestor două organizaţii va influenţa puternic dezvoltarea viitoare a ţării.

La nivel naţional, indicele de şomaj este mai mare de 15% şi în anumite regiuni depăşeşte 30%. Persoanele cele mai ameninţate sunt, desigur, cele care cunosc şomajul pe termen lung. Ţiganii, familiile monoparentale, copiii şi familiile numeroase sunt alte categorii vulnerabile expuse riscului sărăciei. Dat fiind caracterul precar al situaţiei sociale şi sanitare, populaţia rromă are o speranţă de viaţă mai mică cu 15% comparativ cu media restului locuitorilor slovaci.

În Slovacia, ecumenismul în forma sa organizată s-a născut în mijlocul Bisericilor protestante pentru a-şi face cunoscute interesele în raport cu majoritatea catolică. În anul 1927 a fost întemeiată Uniunea Bisericilor Evanghelice din Cehoslovacia (Slovacia a fost membru din 1918 până în 1993). În cadrul acestei Uniuni au apărut primele contacte cu mişcarea ecumenică internaţională destul de tânără încă.

Reprezentanţii anumitor Biserici au dobândit o conştiinţă crescândă a importanţei acestei mişcări care începea să se dezvolte în Europa şi în întreaga lume după Cel de-al II-lea Război Mondial. Li se părea clar că mesajul evangheliei trebuia să unească Bisericile, şi nu să le despartă. La 20 iunie 1995 a fost întemeiat Consiliul Ecumenic al Bisericilor din Cehoslovacia. Acest organism avea între alte scopuri acela de a permite Bisericilor să se exprime public cu privire la situaţia socială care se instaurase în interiorul ţării după anul 1948, an în care puterea a fost luată de comunişti în Cehoslovacia. A fost o perioadă de restricţii pentru viaţa şi misiunea Bisericilor, de asemenea o perioadă de persecutare a persoanelor implicate în mod activ în viaţa Bisericii. Paralel, a fost necesară stabilirea unei colaborări cu Bisericile din ţările vecine. Misiunea acestui consiliu ecumenic a fost aceea de a pune în practică ideile mişcării ecumenice în teritoriul cehoslovac.

Anul 1989 şi venirea democraţiei au dat un nou impuls tuturor Bisericilor în misiunea lor. Opera de reînnoire a Bisericii putea să înceapă. Bulversarea condiţiilor de viaţă în ţară a avut, de asemenea, ca efect transformarea misiunii şi a obiectivelor mişcării ecumenice.

După împărţirea Cehoslovaciei în două state diferite, activitatea noului Consiliu Ecumenic al Bisericilor din Slovacia (COERS) începe la 15 aprilie 1993 cu prima sa adunare. Acesta adună în cadrul său Bisericile active în teritoriul Republicii Slovacia. Actualmente, unsprezece Biserici sunt membre, iar trei dintre ele sunt observatoare. Sunt membre cu drept deplin Biserica Evanghelică a Confesiunii de la Augsburg din Slovacia, Biserica Reformată din Slovacia, Biserica Ortodoxă din Slovacia, Brethren Church din Slovacia, Biserica Metodistă din Districtul Slovac, Biserica Husită Cehoslovacă din Slovacia, Uniunea Baptistă din Slovacia şi Biserica Vetero-Catolică din Slovacia. Sunt observatoare Biserica Catolică (latină şi greco-catolică), Biserica Apostolică din Slovacia şi Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea.

Contextul ecumenic se caracterizează printr-o anumită disproporţie în numărul de credincioşi ce aparţin diferitelor Biserici. Cifrele indicate în continuare, luate din recensământul făcut în anul 2001, vor da o idee a grupului de creştini în Slovacia: catolici: 72,9% (latini: 68,9% şi greco-catolici: 4%); luterani: 6,9%; reformaţi: 2,03%; ortodocşi: 0,93%; alte confesiuni: mai puţin de 0,1%. Există o anumită corelaţie între afilierea religioasă şi apartenenţa la o etnie. Majoritatea creştinilor reformaţi sunt de origine maghiară şi cea mai mare parte a ortodocşilor sunt imigranţi ruteni sau ucraineni. Populaţia totală a Slovaciei se ridică la 5,3 milioane de locuitori. În acest context, consiliul ecumenic reprezintă în principal cele "mai mici Biserici". Până acum, conform recensământului din 2001, numărul de persoane care se declară apartenenţi la o confesiune religioasă în Slovacia a crescut de la 72% (1991) la 84% (2002). Această creştere se datorează în parte reticenţelor anumitor grupuri religioase de a-şi declara apartenenţa religioasă în anul 1991 şi operei misionare a Bisericilor în Slovacia.

Relaţiile Biserică-stat sunt în general bune în Slovacia şi recent s-au întărit. Departamentul Eclezial din Ministerul Culturii are misiunea de a veghea asupra lor. Acest departament administrează subvenţiile acordate de stat comunităţilor religioase oficiale. În nici un caz nu poate să se amestece în activităţile lor interne. Ministerul Culturii administrează, de asemenea, un fond cultural care, între alte finalităţi, este destinat conservării şi reparării edificiilor religioase istorice. Consiliul ecumenic, subvenţionat de stat, este un organism important pentru dialogul şi reprezentarea Bisericilor în faţa autorităţilor. Sondajele efectuate în opinia publică situează în mod sistematic Biserica între instituţiile care se bucură de cea mai mare demnitate şi încredere din partea ţării. În recentele alegeri s-au putut vedea că a crescut participarea în guvern din partea partidelor şi a oamenilor politici creştini.

În anul 2000, guvernul slovac a semnat un tratat internaţional cu Vaticanul, reglementând relaţiile cu Biserica Catolică. În luna aprilie a anului 2002 a semnat, de asemenea, un acord cu cele unsprezece Biserici oficiale membre ale COERS cu scopul de a le atribui acelaşi statut de care se bucură Biserica Catolică. Acest acord la nivel naţional are rolul de a garanta recunoaşterea, statutul şi ajutorul economic pentru Biserici şi pentru COERS. De asemenea, a fost întărit sprijinul pe care statul îl aduce şcolilor religioase.

În afară de acestea, viitoarea remuneraţie a clerului şi a personalului ecleziastic de către statul slovac este nesigură şi constituie o provocare pentru viabilitatea economică a structurilor Bisericii şi a operelor sale.

În martie 2003, Adunarea consiliului ecumenic a îndemnat pe cetăţenii slovaci să sprijine candidatura ţării lor pentru a intra în Uniunea Europeană. Conform Bisericilor, lărgirea Uniunii Europene are ca scop integrarea internă a persoanelor şi a Bisericilor în Slovacia şi are nevoie ca Bisericile să accepte să slujească împreună evanghelia în lumea de astăzi. Procesul de integrare europeană trebuie să se limiteze la aspectele economice şi politice impuse de Uniunea Europeană. Bisericile consideră că obiectivele lor proprii ar trebui să fie indicate de procesul de integrare, în aşa fel încât căutarea unei deschideri mai mari pentru colaborarea ecumenică şi a mijloacelor să poată contribui la întărirea acestei colaborări. Paralel, identitatea spirituală a Bisericilor şi integritatea culturală din Slovacia ar trebui să fie în mod precis menţinute şi apărate în aşa fel încât să se evite dizolvarea într-o nouă integrare. De asemenea, anumite Biserici sunt neliniştite în faţa pătrunderii crescânde în sistemul şcolar a învăţăturilor sectare şi a atitudinilor neoliberale din societatea slovacă, tendinţe ce riscă să pună în pericol sistemul tradiţional de valori morale.

În anul 2000, COERS a lansat un program de educaţie urmărind să dea Bisericilor membre mijloace pentru a-şi realiza lucrarea, îndeosebi în ceea ce se referă la domeniul social, în favoarea tinerilor şi a grupurilor marginalizate. Încredinţat unui secretar, acest program oferă oportunitatea de a organiza seminarii de formare şi conferinţe, destinate persoanelor specializate în munca eclezială. De asemenea, a fost creat pentru coordonarea şi însoţirea în munca lor a comisiilor din COERS, consacrate respectiv tineretului, femeilor şi diaconatului. În anul 2002 acest program a organizat nouă seminarii de formare şi o conferinţă despre statutul femeii în lumina Noului Testament.

Din anul 1999, COERS conduce şi un centru de studii despre noua religiozitate. Acest program este propus în colaborare cu Societatea Ecumenică de Studiere a Sectelor şi se bucură şi de protecţia conferinţei episcopale. Ca activitate principală publică o revistă trimestrială, Rozmer (Dimensiunea). În anul 2002 s-au publicat patru numere în 2.500 de exemplare. Programul se ocupă şi de difuzarea informaţiei. În ultimul an, nouă conferinţe au tratat despre noua religiozitate şi au fost organizate în diferite regiuni ale ţării. Centrul are, de asemenea, o pagină web. Anul trecut a fost consultată de 120.000 de ori. Douăzeci şi patru de întrebări trimise prin poştă au fost tratate. Circa o sută de vizitatori au fost primiţi personal în centrul condus de un secretar al programului şi un asistent administrativ. Actualmente, COERS caută să obţină sprijin pentru a întări acest program şi pentru a crea un post stabil de consultant/consilier.

Din februarie 2001, COERS prezintă un program de informare săptămânală în care se difuzează ştiri ce provin de la Biserici şi de la organizaţii ecumenice din lumea întreagă. Un program de 10 minute, realizat în colaborare cu postul de radio public slovac, propune ştiri din agenţii de presă ecumenică, cum sunt ENI, EPD, LWI, KNA, ca şi interviuri cu diferiţi invitaţi ce au funcţii în viaţa publică internaţională. O transcriere a acestui program se difuzează prin poştă unui mare număr de abonaţi.

Programul Mesei Rotunde constituie un instrument esenţial pentru Bisericile din Slovacia în întărirea lucrării lor. Din anul 1996 acest program a sprijinit un mare număr de proiecte prezentate de către Bisericile membre sau de către secretariatul COERS. În anul 2002 au fost subvenţionate 113 proiecte pentru un import total de 120.000 de euro. Domeniile alese au fost educaţia, serviciul social, misiunea, munca mijloacelor de comunicare şi dezvoltarea structurilor.

Una dintre principalele chestiuni care va fi tratată în viitor este transformarea şi descentralizarea sistemului de ajutor social, care actualmente depinde şi este administrat de stat. Bisericile sunt conştiente de importanţa istorică a acestei provocări şi verifică actualmente potenţialul lor pentru a lua conducerea anumitor instituţii a căror activitate va fi sub responsabilitatea structurilor lor diaconale.

Opera socială a Bisericilor trebuie, de asemenea, să ţină cont de capacitatea crescândă a economiei slovace pentru a oferi ajutoare umanitare. Actualmente COERS se ocupă să analizeze situaţia şi să evalueze condiţiile necesare pentru crearea unui organism de asistenţă independent.

Între Bisericile din Slovacia, un mare număr de exemple bune de activităţi ecumenice se realizează de la bază. Ca exemplu, cităm comunitatea ecumenică a oraşului Kosice, centru industrial şi administrativ din Slovacia orientală.

Cea mai mare parte a Bisericilor din Slovacia celebrează Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor. În numeroase locuri creştinii de diferite confesiuni din Slovacia organizează întâlniri de rugăciune ecumenică, îndeosebi în luna ianuarie. Unul dintre evenimentele cele mai semnificative ale Săptămânii constă într-o importantă celebrare ecumenică la care participă reprezentanţii vieţii civile şi politice. Acest oficiu de rugăciune se transmite în direct la televiziunea publică slovacă pe canalul naţional.

În aceşti ultimi ani, Bisericile din Slovacia se roagă îndeosebi ca să primească înţelepciunea şi forţa necesare pentru a face faţă transformărilor societăţii, ca şi unitatea tot mai mare care să le permită să fie părtaşe la noile oportunităţi care li se oferă o dată cu intrarea în comunitatea naţiunilor din Uniunea Europeană. În sfârşit, se roagă ca să primească harul de a fi o îmbogăţire pentru această comunitate şi pentru a discerne care este drumul care trebuie urmat pentru a depăşi efectele sociale negative ale acestei schimbări.

³ Această prezentare a situaţiei ecumenice în Slovacia a fost întocmită de grupul pregătitor local. Se publică aici sub propria responsabilitate.

© Editura Presa Bună