Texte biblice, reflecţii şi rugăciuni pentru cele opt zile

A şaptea zi

Mă duc şi voi veni din nou la voi (In 14,28)

În aşteptarea glorificării lui Dumnezeu

LECTURA I

Voi sta de strajă la postul meu... ca să văd ce-mi va spune Dumnezeu.

Citire din cartea profetului Habacuc 2,1-4

¹ Voi sta de strajă la postul meu, voi rămâne în picioare pe zidul de apărare şi voi sta la pândă, ca să văd ce-mi va spune Dumnezeu şi cum îmi va răspunde la plângerile mele. ² Atunci Domnul mi-a răspuns: "Aşterne în scris viziunea pe care ai avut-o, scrie clar pe table, ca să se poată citi cu uşurinţă! ³ Această viziune se va împlini, însă numai la timpul hotărât; ea se îndreaptă spre împlinirea ei şi nu minte. Dacă ţi se pare că întârzie, aşteapt-o; ea va veni cu siguranţă la vremea ei. ⁴ Iată, cel care nu are sufletul drept va pieri, iar cel drept va trăi în viaţă datorită credinţei lui".

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 129,1-2.3-4.5-6.7-8 (R.: 7)

R.: Domnul este plin de bunătate şi de îndurare.

¹ Dintru adâncuri strig către tine, Doamne,
² Doamne, ascultă glasul meu!
Pleacă-ţi urechea ta la glasul rugăciunii mele. R.

³ Dacă te-ai uita la fărădelegi, Doamne,
Doamne, cine ar mai rămâne în viaţă?
⁴ La tine însă este iertare,
de aceea ne temem de tine. R.

⁵ Eu nădăjduiesc în Domnul,
sufletul meu se încrede în cuvântul său.
⁶ Sufletul meu îl aşteaptă pe Domnul,
mai mult decât aşteaptă străjerii ivirea zorilor. R.

⁷ Să nădăjduiască Israel în Domnul,
căci la Domnul se află îndurare şi mântuire deplină.
⁸ El va mântui pe Israel
de toate fărădelegile sale. R.

LECTURA II

Toate creaturile aşteaptă cu nerăbdare să vadă această descoperire a fiilor lui Dumnezeu.

Citire din Scrisoarea sfântului apostol Paul către Romani 8,18-27

Fraţilor, ¹⁸ eu sunt convins că suferinţele timpului de faţă nu înseamnă nimic în comparaţie cu măreţia care va fi descoperită în noi. ¹⁹ Toate creaturile aşteaptă cu nerăbdare să vadă această descoperire a fiilor lui Dumnezeu. ²⁰ Toată făptura a fost supusă forţelor nimicitoare, nu pentru că ea ar fi vrut, ci din cauza aceluia care a supus-o acestor forţe. ²¹ Cu toate acestea, ea şi-a păstrat speranţa de a fi eliberată de această sclavie, de degradarea la care a fost supusă, pentru a cunoaşte libertatea şi măreţia copiilor lui Dumnezeu. ²² Noi ştim că toate cele create suspină şi îndură durerile unei naşteri, care durează încă. ²³ Şi nu numai ele, ci şi noi care am început prin a-l primi pe Duhul Sfânt, şi noi înşine suspinăm în noi, dar noi aşteptăm înfierea şi eliberarea trupului nostru. ²⁴ Căci am fost mântuiţi dar mântuirea noastră este numai în speranţă; a vedea împlinindu-se ceea ce speri nu mai este speranţă. ²⁵ Cum ai putea spera ceea ce vezi? Însă noi, dacă sperăm ceea ce nu vedem, aşteptăm cu statornicie împlinirea ei. ²⁶ Duhul Sfânt vine în ajutorul slăbiciunii noastre. Pentru că noi nici nu ştim să ne rugăm cum trebuie; însuşi Duhul Sfânt intervine pentru noi prin strigăte negrăite. ²⁷ Şi Dumnezeu, care pătrunde inimile, cunoaşte intenţiile Duhului: el ştie că mijlocind pentru noi cei credincioşi, Duhul Sfânt vrea ceea ce vrea Dumnezeu.

Cuvântul Domnului

EVANGHELIA

Vegheaţi, aşadar, căci nu ştiţi nici ziua, nici ceasul.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei 25,1-13

În acel timp, Isus a spus ucenicilor această parabolă: ¹ "Împărăţia cerului este asemenea cu zece fecioare invitate la nuntă, care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. ² Însă cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci erau înţelepte. ³ Cele nechibzuite, luând candele, n-au luat cu ele untdelemn. ⁴ Cele înţelepte au luat untdelemn în vase, o dată cu candelele lor. ⁵ Fiindcă mirele întârzia, au aţipit toate şi au adormit. ⁶ La miezul nopţii s-a auzit un strigăt: «Iată, vine mirele, ieşiţi-i în întâmpinare!». ⁷ Atunci s-au trezit toate acele fecioare şi-au pregătit candelele. ⁸ Cele nechibzuite au zis către cele înţelepte: «Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele». ⁹ Dar cele înţelepte le-au răspuns: «Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă, nici vouă; mai bine mergeţi la vânzători şi cumpăraţi-vă». ¹⁰ Plecând ele ca să cumpere, a sosit mirele; cele care erau pregătite au intrat cu el în sala nunţii şi uşa s-a închis. ¹¹ Mai târziu au venit şi celelalte tinere şi au zis: «Doamne, Doamne, deschide-ne!». ¹² Dar el le-a răspuns: «Vă spun adevărul: Nu vă cunosc». ¹³ Vegheaţi, aşadar, căci nu ştiţi nici ziua, nici ceasul!"

Cuvântul Domnului

Meditaţie

Isus vorbeşte de plecarea sa şi, în acelaşi timp, promite că va reveni. Prin aceste cuvinte, Isus îi anunţă pe ucenicii săi că Domnul îi va conduce prin întuneric şi moarte la gloria învierii. Paştele ne arată revelarea în glorie a noii creaţii. Credem în învierea lui Cristos şi aşteptăm venirea sa în slavă. În el se află speranţa noastră de mântuire şi pace pentru întreaga lume. Această speranţă care ne uneşte, ca şi creştini, constituie pentru noi un izvor de viaţă autentică. Această speranţă se fundamentează pe cuvântul şi promisiunea lui Dumnezeu. Ca şi Habacuc, noi aşteptăm ca Dumnezeu să-şi ţină cuvântul. Ca şi psalmistul avem încredere în fidelitatea lui Dumnezeu.

Noi aşteptăm în speranţă, solidari în această lume. Multe persoane au nevoie de prezenţa lui Dumnezeu. Ele sunt fără speranţă, copleşite de îndoială, frică şi durere. Ele văd nedreptatea, suferinţa şi violenţa şi nu pot crede într-un viitor de dreptate şi pace. Ca şi persoane în aşteptare, creştinii dau mărturie de crizele şi tulburările acestei lumi. Nu ne limităm în a sta într-un colţ şi a privi. Resimţim adesea neputinţa şi ne întrebăm în legătură cu prezenţa ascunsă a lui Dumnezeu. În gemetele lumii, noi simţim aspiraţia spre pace a lui Dumnezeu, dorinţa de libertate a copiilor lui Dumnezeu. Unitatea creştinilor ar reprezenta pentru lumea întreagă un semn tangibil al naşterii unei noi umanităţi.

Promisiunea lui Cristos ne încurajează să credem în puterea sa şi în adevărul său. Istoria fecioarelor ne încurajează să sperăm cu răbdare în Cristos şi să fim gata de venirea sa. Aşteptarea ar putea fi lungă, dar va sosi ziua când Cristos înviat va veni şi ne va elibera de toate necazurile şi suferinţele noastre. Aşteptarea revelării lui Cristos în glorie ne dă astfel prilejul de a ne angaja în favoarea mărturiei şi misiunii. Este un timp pe care ar trebui să-l consacrăm iubirii şi păcii, reunirii şi împăcării. Este o ocazie pentru a ne ajuta şi a ne susţine reciproc. Astfel, speranţa ce sălăşluieşte în inimile noastre va deveni vizibilă şi credibilă: triumful păcii şi al iubirii lui Dumnezeu va fi revelat tuturor.

Rugăciune

Doamne Dumnezeule, tu arăţi gloria ta prin viaţa şi puterea Fiului tău înviat.

Noi ne rugăm împreună pentru ca împărăţia ta să vină.

Aşteptăm cu nerăbdare ziua glorioasă a venirii lui Cristos, atunci când împărăţia morţii şi a lacrimilor va lua sfârşit, iar împărăţia păcii, a dreptăţii şi a iubirii va fi stabilită pentru totdeauna. Amin.

© Editura Presa Bună