Desfăşurarea celebrării ecumenice

C = Celebrant
T = Toţi
L = Lector

1. Ceremonia de deschidere

Se recomandă ca această celebrare să aibă loc seara.

Invitaţie la rugăciune

Întâmpinarea participanţilor

Cuvinte de bun venit adresate adunării şi o scurtă explicaţie a celebrării liturgice în relaţie cu tema Săptămânii de rugăciune 2003, urmată de un cânt sau de un imn.

C: Lumină şi pace în Isus Cristos, Domnul nostru.

T: Mulţumim lui Dumnezeu.

C: Aleluia, Cristos a înviat.

T: Adevărat că a înviat. Aleluia.

Pe altar, pe masa de comuniune sau undeva în faţa tuturor se aşază un vas de lut în care se află o lumânare aprinsă, în timp ce lectorul proclamă 2Cor 4,5-6. Câţiva membri ai adunării înaintează pentru a aprinde o altă lumânare de la cea din vas şi transmit lumina tuturor celorlalţi.

Cântec

Cântecul însoţeşte gestul de distribuire a luminii. Se poate cânta un cântec ştiut de adunare.

T: Doamne, fii lumina noastră în întuneric şi în milostivirea ta ocroteşte-ne de orice pericol de-a lungul existenţei noastre pământeşti. Reaprinde în noi, în comunităţile noastre, lumina credinţei, care face să strălucească în noi cunoaşterea gloriei tale pe chipul lui Cristos, el care domneşte împreună cu tine şi cu Duhul Sfânt în toţi vecii vecilor. Amin.

Imn

Phos hilaron

Se poate cânta acest imn sau un altul (eventual, şi într-un alt moment al celebrării).

Lumină lină a sfintei slave
a Tatălui ceresc,
celui fără de moarte,
a sfântului, fericitului,
Isuse Cristoase,
venind la apusul soarelui,
văzând lumina cea de seară,
lăudăm pe Tatăl,
pe Fiul
şi pe Sfântul Duh-Dumnezeu.
Vrednic eşti în toată vremea
a fi lăudat de glasuri cuvioase,
Fiul lui Dumnezeu,
cel ce dai viaţă,
pentru aceasta lumea te măreşte.

2. Mărturisirea păcatelor

C: Să ne mărturisim păcatele în faţa lui Dumnezeu şi a omenirii.

(Adunarea sau mai mulţi lectori pe rând)

T: Dumnezeule prea milostiv,
mărturisim că am păcătuit împotriva ta
cu gândul, cu cuvântul, cu fapta şi omisiunea:

Priveşte şi iartă păcatele noastre de diviziune cauzate de orgoliu, nedreptăţile comise faţă de fraţii şi surorile noastre de altă credinţă, din alte culturi, de alte rase, pe care i-am asuprit sau marginalizat. Iartă nepăsarea şi orbirea noastră faţă de imigranţii de lângă noi aflaţi în deznădejde.

Creştini de diferite confesiuni, am căutat îndeajuns formele unei mărturii comune "pentru cauza lui Isus", pentru a lupta împotriva suferinţelor şi nedreptăţilor suferite de fraţii şi surorile noastre care au imigrat la noi? Iartă-ne superficialitatea şi comoditatea prin care am ignorat sau am negat bogăţiile celuilalt, fără să încercăm să ne împărtăşim valorile şi credinţa.

L: Nu te-am iubit din toată inima;
nu l-am iubit pe aproapele ca pe noi înşine.
Ne pare sincer rău, ne căim cu umilinţă.
Din dragoste faţă de Fiul tău Isus Cristos,
ai milă de noi şi iartă-ne,
ca să putem fi aflaţi plăcuţi înaintea ta,
să înaintăm pe căile tale şi să ducem o viaţă
din care să transpară milostivirea ta
spre slava numelui tău. Amin.

C: Dumnezeu cel atotputernic să aibă milă de noi, să ne ierte toate păcatele prin Domnul nostru Isus Cristos, să ne întărească în toate faptele bune şi, prin puterea Duhului Sfânt, să ne păzească pentru viaţa cea veşnică. Amin.

3. Proclamarea cuvântului

Vechiul Testament: Lev 25,35-43 sau Rut 1,1-18 (cf. introducere la celebrare)
Lectura cu antifonul: Ps 43
Noul Testament: 2Cor 4,5-18 (cf. introducere la celebrare)

T: Aclamaţie; Aleluia!

Lectura din Evanghelie: Mt 28,16-20 (sau Mt 8,5-13 sau In 4,3-15 sau Mc 7,1-9)

Ca semn al unicei Evanghelii a lui Cristos menită să fie proclamată în toate limbile şi primită în toate culturile, se poate citi textul în limba uneia din comunităţile prezente la celebrare.

T: Aclamaţie; Aleluia

Omilia (cf. introducere la celebrare)

4. Profesiunea de credinţă

C: Dumnezeul nostru, tu care prin Isus Cristos,
Domnul lumii şi al Bisericii,
ne chemi să formăm un singur trup
şi să exprimăm iubirea ta
în proclamarea aceleaşi credinţe,
te rugăm cu umilinţă:

L: Dă-ne lumină şi tărie în credinţă
ca să învingem întunericul răului
care ameninţă comuniunea noastră de credinţă.

Cântec de invocare a Duhului Sfânt (la alegere)

L: Revarsă iubirea ta în inimile noastre
ca să te putem cunoaşte
şi să discernem prezenţa ta creatoare şi reconciliatoare
în viaţa celor din jurul nostru.

Cântec de invocare a Duhului Sfânt

L: Reînnoieşte în noi darul Duhului tău Sfânt,
pentru ca prin el să putem proclama împreună
că Isus este Domnul
şi pentru ca fiecare inimă omenească să fie atinsă
aşa încât să fie doborâte barierele care ne despart,
să dispară suspiciunile,
să înceteze ura
şi să fie vindecate rănile diviziunii,
ca să putem trăi în dreptate şi pace,
prin Isus Cristos, Domnul nostru. Amin.

Cântec de invocare a Duhului Sfânt

(Se poate recita aici imnul Phos hilaron)

Simbolul niceno-constantinopolitan (sau un alt text de mărturisire a credinţei).

5. Rugăciunea de mijlocire

Reprezentanţii comunităţilor de emigranţi înaintează şi prezintă intenţiile lor. Fiecare intenţie este precedată de o scurtă relatarea a experienţei pe care au trăit-o. Ambientul trebuie să fie cufundat în semiîntuneric, în timp ce glasurile lor se înalţă pentru a cere mai multă înţelegere şi pentru a-şi exprima credinţa şi speranţa în lucrarea lui Dumnezeu.

Înainte de a-şi exprima intenţiile pentru unitatea creştină, fiecare Biserică poate prezenta relatarea originii şi a dezvoltării sale, chiar şi a excluderii sale (de exemplu: Edictul de la Nantes, în Franţa) şi etapele vieţii sale pe plan local sau naţional.

Vasul mare de lut care conţine lumina unei lumânări va trece din mână în mână printre cei care intervin în semn de credinţă şi solidaritate înainte de a-l aşeza pe altar sau pe masa de comuniune.

Toţi pot cânta invocaţia "Vino, Duhule Sfinte, peste noi revarsă darurile tale" sau se poate alege o altă invocaţie.

Oferim comoara credinţei în fragilitatea mărturiei noastre personale, a comunităţilor noastre şi a relaţiilor noastre ecumenice. Domnul să reînnoiască în noi darurile sale de lumină, de tărie şi de comuniune.

Cânt: Vino, Duhule Sfinte, peste noi revarsă darurile tale

Văzând suferinţa şi răul, cădem pradă deznădejdii, experimentăm slăbiciunea, până la a ne simţi inutili în acţiunea în favoarea dreptăţii: Domnul să ne facă să primim mărturia persoanelor şi a comunităţilor de imigranţi care, presaţi din toate părţile, au sperat şi au acţionat împotriva deznădejdii.

Cânt: Vino, Duhule Sfinte, peste noi revarsă darurile tale

În faţa exigenţelor misiunii în lume şi conştienţi de importanţa evangheliei care ne-a fost încredinţată, ne-am putea simţi neputincioşi: Domnul să ne dea siguranţă ca să ne mărturisim credinţa.

Cânt: Vino, Duhule Sfinte, peste noi revarsă darurile tale

Întreaga mişcare ecumenică, asemenea emigrării, este parte integrantă din ceea ce noi chemăm astăzi "globalizare", iar lumea caută o modalitate pentru a trăi această tranziţie: Domnul, prin apropierea Bisericilor noastre, să inspire această căutare.

Cânt: Vino, Duhule Sfinte, peste noi revarsă darurile tale

Rugăciunea sfântului Ioan Gură de Aur

C: Dumnezeule atotputernic, ne-ai dăruit harul acestui moment în care, de comun acord, am putut să-ţi prezentăm împreună rugăminţile noastre, iar tu ne-ai promis prin Fiul tău preaiubit că, acolo unde doi sau trei se adună în numele tău, tu vei fi în mijlocul lor: împlineşte acum, Doamne, rugăciunile şi cererile noastre, spre binele nostru, dăruindu-ne în lumea aceasta cunoaşterea adevărului şi, în lumea viitoare, viaţa veşnică. Amin.

Se oferă reciproc un semn al păcii

T: Tatăl nostru...

T: Cântec

Ofranda

Ofranda poate avea loc în timp ce se cântă. Ea este un gest liturgic expresiv al comuniunii de credinţă, de iubire şi de solidaritate. Această semnificaţie poate fi amintită în momentul în care este indicat scopul ei.

6. Trimiterea şi binecuvântarea (Num 6,24-26)

C: Domnul să vă binecuvânteze şi să vă păzească.

T: Amin

C: Domnul să strălucească faţa sa asupra voastră şi să vă dăruiască harul său.

T: Amin.

C: Domnul să-şi întoarcă faţa sa spre voi şi să vă dăruiască pacea.

T: Amin

C: Şi binecuvântarea lui Dumnezeu atotputernicul, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt să fie asupra voastră şi să rămână pururea cu voi.

T: Amin

Proclamarea din Mt 28,18-20 şi chemarea la mărturisirea comună a numelui lui Cristos

C: Isus s-a apropiat de ei şi le-a spus aceste cuvinte: "Mi s-a dat toată puterea în cer şi pe pământ. Aşadar, mergeţi şi convertiţi popoarele, botezându-le în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţaţi-le să păzească toate câte vi le-am poruncit vouă şi iată, eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacurilor. Amin".

Trimiterea

T: Cântec final

Cântec de binecuvântare sau un cântec al unei comunităţi de imigranţi prezenţi la celebrare, ori un alt cântec cunoscut de adunare.

Pentru a simboliza drumul vieţii noastre în urmarea lui Cristos lumină în drumul nostru şi voinţa de a răspunde împreună în unitate la trimiterea de către Cristos în misiune, adunarea iese din biserică în urma unei persoane care poartă în faţă vasul de lut ce conţine lumina.

© Editura Presa Bună