Vizita pastorală

"Binecuvântat este Domnul Dumnezeul lui Israel pentru că a vizitat şi a răscumpărat pe poporul său" (Lc 1,68).

Biserica noastră locală de Iaşi, poporul lui Dumnezeu care se află în Moldova, este invitată să înainteze în larg pe drumul credinţei şi al iubirii.

Moştenitoare a unei lungi şi binecuvântate tradiţii, supusă vicisitudinilor istoriei, Dieceza de Iaşi se află la o răscruce de drumuri, la un moment particular, trecerea şi înaintarea în cel de-al treilea mileniu prin celebrarea Sinodului diecezan declarat în 2001 şi în curs de desfăşurare până în 2004. Este o chemare pe care o simte păstorul şi turma, episcopul şi poporul credincios, pe care o simt toţi preoţii, sufletele consacrate şi credincioşii noştri, la acest nou început de mileniu.

Între iniţiativele cele mai recomandate pentru a celebra cu multe speranţe Sinodul diecezan, vizita pastorală, prevăzută de canoane, reprezintă o fericită ocazie şi un timp binecuvântat de cunoaştere şi încurajare.

Vă înaintăm spre reflecţie şi aplicare aceste câteva gânduri menite să favorizeze un adevărat moment de întâlnire a episcopului cu poporul creştin în conformitate cu normele canonice universale şi cu precizările pastorale ale Bisericii noastre.

Natura şi finalitatea

Vizita pastorală este unul din modurile, ba chiar modul special, prin care episcopul favorizează contacte personale cu clerul şi credincioşii poporului lui Dumnezeu, pentru a-i cunoaşte şi a-i conduce, pentru a-i îndemna la credinţă şi la exercitarea vieţii creştine şi pentru a experimenta, personal, şi a evalua dacă structurile şi mijloacele care sunt destinate slujirii pastorale se află în adevărata lor eficienţă.

Sufletul vizitei este dragostea pastorală; scopul său este binele comunităţilor şi al instituţiilor Bisericii.

Vizita pastorală este o operă apostolică, un eveniment de har care se configurează după acea vizită singulară şi cu totul minunată prin care "principele păstorilor" (1Pt 5,4), episcopul sufletelor noastre (cf. 1Pt 2,25) Isus Cristos, a vizitat şi a realizat răscumpărarea poporului său (cf. Lc 1,68).

Prin intermediul vizitei pastorale episcopul se prezintă în mod special ca principiu vizibil şi fundament al unităţii Bisericii particulare care i-a fost încredinţată.

Deoarece se referă la întreaga dieceză în diferitele sale asociaţii, locuri sacre, structuri şi instituţii, vizita pastorală oferă episcopului o ocazie bună pentru a lăuda, stimula, întări pe slujitorii evangheliei, pentru a vedea cu ochii săi greutăţile evanghelizării şi ale apostolatului, pentru a cerceta şi a evalua, încă o dată, eficacitatea acţiunii pastorale organice, pentru a veni în contact cu inima fraţilor, pentru a stimula energiile care eventual s-au moleşit, în sfârşit pentru a-i chema pe fraţi la o nouă conştiinţă de sine şi la o acţiune apostolică mai silitoare. Vizita tinde mai mult la ajutarea decât la judecarea slujitorilor sacri.

Normele canonice

Can. 396 - §1. Episcopul este obligat să viziteze în fiecare an dieceza, în întregime sau parţial, astfel încât cel puţin o dată la cinci ani să viziteze întreaga dieceză în mod personal sau, dacă este împiedicat în mod legitim, o va face fie prin episcopul coadiutor sau episcopul auxiliar, fie prin vicarul general sau printr-un vicar episcopal, fie chiar printr-un alt preot.

Can. 397 - §1. Sunt supuse vizitei obişnuite a episcopului persoanele, instituţiile, lucrurile şi locurile sacre, care se află în cadrul diecezei.

§2. Episcopul poate să-i viziteze pe membrii institutelor călugăreşti de drept pontifical şi casele lor numai în cazurile prevăzute în mod expres de drept.

Can. 398 - Episcopul să se străduiască să facă vizita pastorală cu toată conştiinciozitatea şi să aibă grijă să nu constituie pentru nimeni o povară prin cheltuieli de prisos.

Este necesar ca vizita pastorală să capete noi forme, adaptabile la diferitele locuri, şi să ştie să observe acele motive care contribuie ca ea să fie utilă şi în zilele noastre.

Frecvenţa şi continuitatea trebuie să corespundă strict cu natura sa pastorală. În acest sens, ceremoniile publice pot fi reduse şi dacă este necesar vizita se poate prelungi mai multe zile, chiar necontinue, aşa încât episcopul să profite şi de alte ocazii care i se oferă, de exemplu atunci când merge în diferitele locuri ale diecezei pentru alte motive (Ibidem, nr. 167).

Desfăşurarea

Scopul principal al vizitei pastorale este întâlnirea episcopului cu persoanele: cler, călugări, laici. Este necesar ca toate actele să tindă spre aceasta.

Vizitând parohiile, episcopul se îngrijeşte să realizeze, printre altele, următoarele:

• celebrează Liturghia şi predică cuvântul lui Dumnezeu;
• în timpul Liturghiei conferă în mod solemn, pe cât este posibil, sacramentul Mirului;
• îi vizitează pe copiii de la catehism şi îi întreabă pentru a constata progresul făcut;
• discută cu parohul şi cu ceilalţi preoţi care lucrează în parohie;
• vizitează consiliul parohial, asociaţiile catolice, institutele şi şcolile dependente de ierarhia bisericească;
• se întâlneşte cu clericii şi cu călugării şi călugăriţele şi cu laicii care desfăşoară iniţiative pastorale în parohie;
• vizitează, pe cât posibil, pe cei bolnavi;
• când este în program, este prezent la iniţiative de tineret, la activităţi binefăcătoare în favoarea săracilor;
• vizitează muncitorii la locurile lor de muncă şi vorbeşte cu ei, dacă acest lucru este posibil şi oportun;
• încearcă să faciliteze o întâlnire personală cu acei laici care cer, pentru viaţa lor spirituală sau pentru binele parohiei, o discuţie cu episcopul.

Episcopul, chiar dacă încredinţează preoţilor competenţi, mai ales decanilor, misiunea de a controla registrele parohiei şi ale celorlalte institute, locurile sacre, odăjdiile şi cele necesare pentru liturgie, administrarea bunurilor, poate şi e bine să o facă şi el, şi să verifice exactitatea datelor care au fost transmise de către decani. Oricum, acest control este bine să se facă în zilele antecedente sau ulterioare, pentru a consacra mai bine timpul vizitei pentru discuţii şi slujiri sacre care îi revin mai mult ca şi cap, învăţător şi păstor al comunităţii creştine (Ibidem nr. 168).

Pregătirea credincioşilor

Vizita pastorală cere o pregătire corespunzătoare a credincioşilor; aceasta se poate face prin intermediul unor cursuri de conferinţe şi de predici referitoare la comunitatea Bisericii particulare şi la misiunea şi slujirile episcopului. În acest scop pot fi utile foi şi broşuri tipărite sau alte mijloace de comunicare socială.

De asemenea, cu ajutorul experţilor, înainte de vizită să se facă cercetări şi să se adune date cu privire la starea socio-religioasă a parohiei, pentru ca să folosească episcopului şi celorlalte oficii interesate pentru a lua decizii corecte şi orienta activităţile apostolice pe calea sigură (Ibidem, nr. 169).

Concelebrarea cu episcopul şi indulgenţa

O importanţă deosebită trebuie să se acorde concelebrării sfintei Liturghii în care preoţii dintr-o comunitate celebrează cu propriul episcop..., cu ocazia vizitei pastorale... Astfel, este arătat în mod mai evident acel semn al unităţii preoţimii, ca şi al Bisericii, care este propriu pentru fiecare concelebrare.

Se acordă indulgenţă parţială celor care vizitează cu evlavie o biserică sau un oratoriu în timp ce se face vizita pastorală.

Se acordă indulgenţă plenară celor care, în timpul vizitei pastorale, participă la o funcţiune prezidată de episcop, primesc sfintele sacramente, împlinind condiţiile recerute (cf. Enchiridion indulgentiarum, Aliae concessiones, nr. 69).

Schiţă generală pentru vizita pastorală

Pentru vizita pastorală canonică se va ţine cont de următoarele:

Sâmbăta, vizita va începe la ora 12.00 cu o rugăciune în biserică şi cu Angelus. La ora 15.00: dialogul cu părintele paroh şi părinţii vicari. La ora 16.00: întâlnirea cu consiliul parohial şi cu membrii grupului sinodal ori duminică la ora 15.30. La ora 17.00: Liturghie prezidată de paroh, ocazie de sfânta Spovadă, urmând binecuvântarea euharistică sau Vesperele, după caz.

Duminica, sfintele Liturghii după programul obişnuit: Liturghia solemnă, pontificală, concelebrată. După Liturghie, episcopul doreşte să-i întâlnească pe copii şi pe tineri. La ora 15.00: dialog cu părintele paroh referitor la registre şi documente (dosarul sinodal) ori întâlnire cu consiliul parohial şi sinodal. Participarea la programul liturgic de după-amiază, cu recitarea sfântului Rozariu înaintea sfintei Liturghii. La ora 18.30: încheierea vizitei.

Vizitele se pot desfăşura şi în alte zile ale săptămânii. O astfel de programare specială va fi anunţată din timp.

Sperând ca acest eveniment să aducă roade bogate în suflete şi în comunităţi, implor binecuvântarea lui Dumnezeu asupra tuturor fiilor Bisericii din parohia vizitată.

Cu îmbrăţişarea şi binecuvântarea noastră părintească,

Petru Gherghel, episcop de Iaşi 1 ianuarie 2003