Predici la Liturghia transmisă la Radio Iaşi

Sfânta Maria, Născătoare de Dumnezeu (Anul Nou)
Num 6, 22-27; Ps 66; Gal 4, 4-7; Lc 2, 16-21

Iubiţi credincioşi, dragi ascultători,
Numai câteva ore au trecut de când am păşit cu multă speranţă şi încredere în noul an calendaristic, anul de graţie 2008. În această primă zi a anului, obişnuim cu toţii să transmitem celor apropiaţi nouă şi nu doar lor, urările noastre de sănătate, fericire, prosperitate; ne exprimăm dorinţa ca pe pagina albă a noului an să fie înscrise evenimente frumoase, să se realizeze vise şi aspiraţii, să lipsească durerile, necazurile, momentele de decepţie şi descurajare.

Sfânta Biserică, ca o mamă plină de solicitudine şi iubire, vrea să adreseze tuturor copiilor ei, dispuşi să o asculte, o urare care îl implică pe Dumnezeu, ba mai mult, este o invocare a numelui său de către preoţi asupra întregului popor ales, aşa cum am auzit in prima lectură luată din Cartea Numerilor: "Domnul să te binecuvânteze şi să te păzească; să-şi lumineze faţa sa asupra ta şi să se-ndure de tine; să-şi îndrepte faţa către tine şi să-ţi dăruiască pacea!". În urechile noastre, aceste câteva cuvinte par să aibă o rezonanţă mai puţin puternică decât au avut ele asupra israeliţilor din timpul lui Moise.

Nu se remarcă nimic referitor la sănătate, succes la bani, noroc, la bunăstare economică. În prim planul urărilor noastre frecvente stăm noi oamenii sau numai noi şi dorinţele noastre, în timp ce pentru poporul Israel era limpede că Dumnezeu este cauza şi originea tuturor darurilor şi a binefacerilor. Suntem pe deplin încredinţaţi că puterile noastre nu pot aduce la înfăptuire ceea ce intenţionăm în urare şi cu atât mai puţin cuvintele, care de mult ori sunt pur formale. Sănătatea, pacea, fericirea nu ni le dăm noi înşine şi nici nu le primim doar de la alţii, ci întâi de toate de la Dumnezeu dacă îl rugăm să vină la noi, dacă suntem convinşi că numai el ne poate da ceea ce este spre binele nostru cel mai mare şi mai durabil.

Sunt multe rele şi pericole ce atentează la siguranţa noastră, fie acasă, fie când ieşim în lume, şi de aceea îi cerem să ne păzească, să ne ţină departe de ele.

Sunt clipe de dezorientare şi descurajare, sunt ceasuri de slăbiciune şi de luptă, de întuneric sufletesc, şi de aceea îl rugăm pe Dumnezeu să lumineze faţa sa asupra noastră, să fie senină, binevoitoare, primitoare şi să-şi menţină îndurarea sa către noi cei păcătoşi şi greşitori. Sunt împrejurări sau întâlniri dintre noi şi semenii noştri care pot genera disensiuni, scandal, ceartă, ură, aversiune, şi atunci îl rugăm pe Dumnezeu să ne dăruiască buna înţelegere, pacea.

Într-un mod special îl rugăm pe Dumnezeu pentru darul păcii, fiind astăzi Ziua Mondială a Păcii, cea de-a 41-a. În mesajul său, cu ocazia acestui aniversar, intitulat "Familia umană, comunitate de pace", Sfântul Părinte papa Benedict al XVI-lea, spune că familia este cea dintâi şi de neînlocuit educatoare la pace. De aceea, numai în ambientul familial se învaţă să se guste "savoarea" genuină a păcii. El invită pe toţi credincioşii să implore fără încetare de la Dumnezeu, darul păcii, într-o lume marcată de multe conflicte sociale şi politice, care investeşte încă enorm în înarmare, pentru ca fiecare bărbat şi femeie să-şi dea seama tot mai transparent de apartenenţa comună la unica familie umană. Pentru obţinerea acestui dar preţios, ştim că ne putem încrede în mijlocirea aceleia care este chemată de noi ca regină a păcii, şi astăzi este venerată cu titlul unic de Mamă a lui Dumnezeu, şi anume sfânta Fecioară Maria. Ea este fecioară şi în acelaşi timp mamă, adevăr imposibil de acceptat de cel care nu are credinţă. Cum poate să fie o creatură omenească mama lui Dumnezeu? Cum poate cineva să-l nască pe Dumnezeu? Ştim din învăţătura Bisericii că în Isus Cristos sunt două naturi sau firi: cea umană şi cea dumnezeiască, unite într-o singură persoană dumnezeiască, adică a doua persoană a Sfintei Treimi, Cuvântul care s-a făcut trup. Sfânta Fecioară nu putea naşte natura dumnezeiască, ci numai pe cea umană. Dar cum ea a născut persoana divină a lui Isus, este proclamată pe drept Mama lui Dumnezeu. Prin sărbătorirea ei la deschiderea unui nou an, sfânta Biserică ne invită călduros să ne lăsăm însoţiţi pe parcursul acestui an de prezenţa ei maternă, delicată şi iubitoare, în toate situaţiile vieţii noastre.

Toţi ne urăm astăzi la mulţi ani şi un an nou fericit. Ştim însă că fericirea se aşează pe terenul păcii, iar despre pace spunea cineva că "se va putea instaura în toată lumea, când iubirea pentru putere va fi înlocuită cu puterea iubirii" (Schri Chimon). Despre un om se povesteşte că voia să afle de la un înţelept care este secretul unei vieţi reuşite. Înţeleptul îi răspunse: "Dacă vrei să fii fericit, fă în fiecare zi pe cineva fericit!". Şi a adăugat la aceste cuvinte următorul gând: "Chiar dacă acest om eşti tu însuţi".

Iubiţi credincioşi, dragi ascultători, vom putea să fim fericiţi în acest an doar împreună cu ceilalţi şi prin intermediul lor, dacă ne lăsăm stăpâniţi în sufletul nostru de pace, dacă ne facem simţită simpatia şi afecţiunea acasă, la şcoală, la locul de muncă; dacă suntem controlaţi la limbă şi echilibraţi în pasiunile noastre, dacă arătăm voinţa de a-i ierta cu mai multă uşurinţă pe ceilalţi, conştienţi fiind de multele noastre slăbiciuni şi defecte şi de nevoia de a fi iertaţi şi noi de atâtea ori de ceilalţi; dacă suntem dispuşi să-i facem fericiţi pe ceilalţi, soţul, soţia, copii, apropiaţii noştri, prin îngăduinţa, consideraţia şi amabilitatea noastră. Şi toate astea pentru că avem nevoie de fericirea altora ca să fim noi înşine fericiţi.

Începem un nou an şi ne dorim să fie mai bun, să fim buni, mai înţelepţi, mai credincioşi. Să învăţăm din greşelile comise, să nu ocolim binele pe care-l putem realiza, să ne deschidem spre ceilalţi, ştiind că aşa ni-l apropiem pe Dumnezeu, de la care aşteptăm toata binecuvântarea, îndurarea, lumina si pacea, prin mijlocirea preacuratei Fecioare Maria, Mama lui şi Mama noastră. Amin.

1 ianuarie 2008, Radio Iaşi

Pr. Cristian Diac

[ index ]