(Din lat. celebrátio). În limbajul creştin, termenul "celebrare" se referă exclusiv la o acţiune liturgică propriu-zisă şi înseamnă mai presus de toate săvârşirea rituală a jertfei euharistice (Sfânta Liturghie), ori "solemnizarea" misterelor mântuirii, precum şi a aşa-zisei díes natális a martirilor şi a celorlalţi sfinţi prin săvârşirea Euharistiei care e act ritual public şi comunitar prin excelenţă. Celebrarea liturgică este "acţiunea" principală pe care Biserica o îndeplineşte până la Parusie, proclamând şi actualizând misterul, şi care face ca oameni din toate timpurile să participe la mântuirea pe care le-a adus-o Cristos.

[ Dies natalis; Euharistie; Liturgie ]