Imitaţiunea lui Cristos

Cartea III: Despre mîngîierea lăuntrică

Capitolul XXVIII

ÎMPOTRIVA LIMBILOR CLEVETITOARE

1. Fiul meu, nu pune la inimă dacă unii au despre tine păreri rele, sau dacă vorbesc despre tine aşa cum nu-ţi place. Se cuvine să ai tu însuţi despre tine o părere şi mai rea, socotindu-te mai plin de scăderi şi de metehne decît toţi ceilalţi. Ducînd o viaţă lăuntrică, prea puţin o să-ţi pese de vorbele aruncate în vînt. Căci nu mică-i cuminţenia celui ce ştie să tacă la vreme rea şi de amărăciune, întorcîndu-şi atunci inima către mine, fără să se sinchisească şi fără să se lase tulburat de judecăţile oamenilor.

2. Pacea sufletului tău să nu depindă de gura lumii: şi dacă te-ar vorbi de bine, şi dacă te-ar vorbi de rău, tu tot acelaşi om rămîi, fără nici o schimbare. Unde-i adevărata pace şi unde-i adevărata glorie? Oare nu la mine se găsesc acestea? Tocmai de aceea, cel ce nu ţine să facă pe plac oamenilor, nici nu se teme de a le displace, acela se va bucura de multă pace. Într-adevăr, din iubirea fără frîu şi din teama fără rost se naşte toată tulburarea şi frămîntarea inimii omeneşti şi toată buimăcirea minţii.

© 1992 - Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti