Eroii din Primul Război Mondial (LXXXIV): Vizantea

Vizantea

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Catolicii din Vizantea Mănăstirească s-au stabilit pe aceste meleaguri în prima jumătate a secolului al XIX-lea, fiind muncitori pe moşia Mănăstirii Vizantea. În raportul prefectului Misiunii din Moldova, pr. Iosif Bonaventura Berardi, din 30 mai 1814, se aminteşte că biserica din Vizantea a fost construită de părintele misionar Pancratius Pinta în anul 1813.

În anul 1860, biserica a fost reconstruită, iar comunitatea număra 259 de credincioşi. Vizantea a fost filiala Parohiei Focşani până în anul 1978, când biserica nou-construită după cutremurul din '77 a fost sfinţită, iar filiala "Adormirea Maicii Domnului" Vizantea a dobândit statutul de parohie. A primit spre administrare un număr de şase comunităţi filiale: Vidra, Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Tichiriş, Năruja.

Actualmente, parohia numără 345 de familii cu 1.143 de credincioşi şi o filială (Panciu)¹.

Panciu

În luna mai a anului 1917, oraşul Panciu s-a aflat sub devastatorul bombardament al artileriei germane. Au existat numeroase victime printre militarii români şi ruşi, dar şi din rândul populaţiei civile, români şi evrei. Foarte multe clădiri au fost distruse total sau parţial. În această scenă de coşmar, un grup de eroi, format din medici şi sanitari francezi şi ruşi din cadrul Crucii Roşii Ruse, şi-a riscat viaţa pentru a salva alte vieţi ale semenilor lor, aflate în pericol².

Ca semn al respectului faţă de eroii care şi-au dat viaţa pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial, în oraş, pe strada Nicolae Titulescu, a fost ridicat un monument în anul 1928, realizat de către sculptorul George Dimitriu. Monumentul are forma unui obelisc pe care este aşezat un soldat. Pe faţada monumentului se află inscripţionate cuvintele "Eroilor din Panciu / 1916-1918 / Patria recunoscătoare". Pe celelalte feţe ale monumentului sunt amintite numele eroilor oraşului, atât decedaţi în război, cât şi ale veteranilor, şi numele tuturor donatorilor care au contribuit la construirea monumentului.

În drum spre Vizantea, lângă Panciu, la 1 km după Muncelu (com. Străoane), se află monumentul ridicat în cinstea Ecaterinei Teodoroiu (16 ianuarie 1894 - 22 august 1917), inaugurat în anul 1972. Basorelieful de pe obelisc a fost realizat de sculptorul Octav Iliescu. Ecaterina este numită "eroina de la Jiu" deoarece la data de 22 august 1917, când unităţile române au fost atacate de unităţi germane, în timpul retragerii, Ecaterina Teodoroiu (sublocotenent) a fost lovită de două gloanţe de mitralieră pe Dealul Secului-Muncel. A căzut în fruntea plutonului, îmbărbătându-şi soldaţii.

Soveja

În vara anului 1917, Soveja s-a aflat pe una din laturile "Triunghiului de foc" - Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, pe aceste locuri purtându-se una din cele mai crâncene bătălii ale Războiului de Întregire.

După bătălia de la Mărăşeşti, frontul s-a stabilit pe Valea Şuşiţei, armata germană atacând, la 28 august 1917, diviziile ruseşti din zonă, reuşind să pătrundă între acestea care au fost obligate să se retragă. Intervenţia trupelor române, asociate cu rezervele ruseşti, au oprit înaintarea germană în zona Varniţa. Ziua de 1 septembrie trebuia să fie ziua decisivă a bătăliei pentru ambele tabere beligerante, zi în care acţiunea războinică se întinsese pe tot frontul Muncelului. După bătălia disperată pentru cucerirea Dealului Porcului, lupta va continua şi în zilele următoare, cu atacuri şi contraatacuri locale neîntrerupte, în care sute de ostaşi au înfruntat moartea, iar prin jertfa lor au făcut stavilă de netrecut în faţa armatelor germane.

Recunoştinţa eternă a românilor pentru aceşti eroi s-a materializat în ridicarea unui "Mausoleu de onoari cu osuariu, formând o podoabă nu numai pentru Soveja, ci şi pentru Judeţul Putna şi un punct de pelerinaj unde vor fi depuse rămăşiţele tuturor eroilor căzuţi în acea regiune", la iniţiativa Comitetul Central al Societăţii "Mormintele Eroilor căzuţi în război".

Mausoleul este opera arhitectului George Cristinel, iar piatra de temelie a fost pusă în anul 1923. Construcţia a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor, fiind inugurată în anul 1929.

Mausoleul se înfăţişează ca o cetate din piatră, cu planul în formă de cruce şi acoperişul conceput ca o cupolă. Suprafaţa construcţiei este de 550 metri pătraţi. În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi 528 de români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi. Osuarul adăposteşte osemintele a 1.612 ostaşi neidentificaţi. Numărul militarilor germani comemoraţi este de 279, înhumaţi în anul 1917. Pe frontonul de deasupra intrării există o inscripţie săpată în marmură: "Aici odihnesc ostaşii căzuţi pe aceste plaiuri în războiul 1916-1919". Pe celelalte laturi sunt alte inscripţii cu versuri. De exemplu, pe latura vestică, sunt scrise versurile: "Cei ce căzut-au pentru ţară / Pe lanul câmpului bogat / Jertfind o'ntreagă primăvară / Nu au murit, ci-au înviat!"³.

Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având codul VN-IV-m-A-06619. Mausoleul a devenit un loc de pelerinaj şi veneraţie atât pentru locuitorii comunei şi ai judeţului, cât şi pentru cei din alte localităţi ale ţării.

Vidra

În anul 1917, pe dealul Vidrei, se aflau oştile române; în faţă, peste apa Putnei, era armata germană. În teritoriul ocupat rămăseseră surprinşi de năvala inamică mii de oşteni români. Zile şi nopţi de-a rândul, un grup de rude şi prieteni din satul Vidra transmiteau documente şi informaţii către comandamentul român şi ajutau prizonieri români evadaţi din lagărele germanilor să treacă linia frontului pentru a se putea alătura din nou armatei române şi a continua lupta. Pentru fapta lor patriotică au fost executaţi de justiţia militară germană în poligonul de tragere din Focşani, la 17 august 1917.

În amintirea acestor martiri şi a celorlalţi eroi vrânceni căzuţi la datorie pentru întregirea patriei s-a ridicat în anul 1936 un monument la intrarea în Vidra, dinspre Focşani. La 14 iunie 1936 a avut loc ceremonia de inaugurare şi sfinţire a monumentului comemorativ⁴.

Pe plăcile monumentului sunt înscrise cuvintele: "Slavă şi sfântă amintire martirilor vrânceni: Vasile Chilian, Toma Cotea, Ştefanache Săcăluş, Dumitrache Pantazică şi celor 1410 eroi din satele Vrancei, morţi pentru patrie în anul 1917".

Varniţa

Bătălia din zona Varniţa - Muncelu a fost iniţiată de către armata germană în speranţa că va recâştiga poziţiile pierdute în înfrângerea de la Mărăşeşti şi Oituz, dar speranţa lor s-a prăbuşit în asalturile zadarnice de pe Dealul Porcului. Armata germană şi-a încheiat operaţiunile războinice pe frontul din Moldova, rămânând doar cu amintirea unei iluzii şi a unei decepţii. Iar pe hartă, o linie foarte arcuită arată urma unei ruperi de front, în care diviziile româneşti erau orânduite ca un cerc de fier în jurul berbecului ce lovise şi spărsese zidul frontului apărat de ruşi având, ca şi românii, pierderi de vieţi omeneşti.

La Varniţa, lângă şcoală se află două monumente, ca un simbol al "frăţiei de arme româno-franceze". Unul aminteşte de plutonierul Dobre Cudum, căzut la 16 septembrie 1917, iar celălalt aminteşte de sergentul francez Richard Henry Jean, căzut la 22 martie 1917⁵.

Pr. Fabian Doboş

Note
¹ www.ercis.ro [accesat la 5 septembrie 2018]
² www.ziaruldevrancea.ro [accesat la 6 septembrie 2018].
³ www.muzeulvrancei.ro [accesat la 5 septembrie 2018].
⁴ www.historia.ro [accesat la 5 septembrie 2018].
⁵ Ibidem.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: Eroii din Primul Război Mondial (LXXXIV): Vizantea

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.

lecturi: 105.