Eroii din Primul Război Mondial (LXXXIII): Oituz

Oituz

În Primul Război Mondial au fost chemaţi la arme peste 12.000 de catolici din Dieceza de Iaşi; jumătate dintre ei nu s-au mai întors. Pentru a recupera memoria eroilor din localităţile catolice din Moldova publicăm lista lor pe parohii după cum am primit-o de la părinţii parohi sau după cum a rezultat din cercetări. Aşteptăm în continuare - din parohiile care n-au trimis încă - lista eroilor şi fotografii cu monumente (dacă acestea există) din centrul parohial şi din filiale. Numele eroilor pot fi recuperate de pe monumentul ridicat în localitate; din arhiva parohiei (posibil şi în Registrul decedaţilor); de la primărie; de la credincioşii din localitate (mai toţi ştiu bunicii sau străbunicii lor care au murit în primul război).
 

Satul Oituz este aşezat în Depresiunea Oituzul superior, la poalele muntelui Coşna, la ieşirea din defileul Carpaţilor, la aproximativ 12 km depărtare spre vest de municipiul Oneşti. [1]

Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, satul Oituz face parte (alături de satele Marginea, Călcâi, Ferăstrău, Hârja şi Poiana Sărată) din comuna Oituz, judeţul Bacău. [2]

Din punct de vedere al organizării eclesiastice, prima menţiune a existenţei Parohiei Romano-Catolice Oituz este din anul 1696. [3] La 1 septembrie 2016 a fost înfiinţată şi Parohia Romano-Catolică Ferăstrău. [4]

Prima menţiune documentară a satului Oituz (numit în acele timpuri Grozeşti) este din 15 martie 1410. [5]

Locuitorii catolici din satul Oituz (Grozeşti) sunt pomeniţi pentru prima dată într-o Evidenţă a bisericilor şi caselor catolice din Moldova din anul 1640, [6] ulterior fiind amintiţi în multe alte rapoarte ale misionarilor catolici. [7]

Foto 1 - Crucea memorială (vechea bornă de hotar) din faţa bisericii ortodoxe din satul Poiana Sărată

În timpul Războiului de Întregire Naţională, satul Oituz a avut un rol deosebit de important, aici desfăşurându-se lupte intense, soldate cu numeroase sacrificii omeneşti. Pe Valea Oituzului a înaintat armata română către Transilvania (în vara anului 1916), în zonă au avut loc primele ciocniri armate şi tot aici a căzut şi primul erou, locotenentul Nicolae Macarie, care este înmormântat în curtea bisericii ortodoxe din satul Poiana Sărată. [foto 1]

În toamna anului 1916, la Oituz a fost oprită puternica ofensivă a armatelor inamice, aici strigând pentru prima dată ostaşii români: Pe aici nu se trece! [8] În vara anului următor (1917), alte încleştări armate vor avea loc la Oituz. Evoluţia evenimentelor de atunci ne îndreptăţeşte să afirmăm, cu toată tăria, că localitatea Oituz merită să fie numită "localitate erou". [9]

Mulţi dintre locuitorii din Oituz au participat la Războiul de Întregire Naţională. Un număr mare dintre ei au devenit, prin jertfa lor, eroi.

Foto 2 - Cimitirul eroilor din satul Oituz

Monumentul Eroilor din satul Oituz [foto 2] face parte dintr-un complex comemorativ construit în perioada interbelică. Astfel, acest "Cimitir al Eroilor" (cu o suprafaţă de 570m²) se află "într-un perimetru înconjurat cu zid de piatră" [10], pe partea stângă a DN 11, adăpostind "osemintele a 18.613 ostaşi români căzuţi în luptele din Valea Oituzului în anii 1916-1918" [11].

Pe zidul de piatră de la intrarea în cimitir, în stânga şi în dreapta, se înalţă două coloane de beton, având fiecare câte un vultur în vârf (cu aripile desfăcute şi o cruce în cioc), câte o casetă cu cifrul regelui Ferdinand în partea superioară din faţă şi câte un medalion din bronz în partea inferioară din faţă, reprezentând o cască militară (plasată pe o ramură de laur şi o sabie), de care este legată "Crucea comemorativă a războiului 1916-1918", având în partea superioară anii 1916-1919, iar în partea inferioară deviza "Pentru patrie".

Pe zidul din spatele cimitirului au fost fixate câteva plăci de marmură, pe care au fost inscripţionate următoarele:

Pe placa din stânga: "Aici odihnesc eroi căzuţi pe aceste locuri în războiul 1916-1919".

Pe placa din dreapta: Construit de Societatea "Cultul Eroilor" Comitetul Central Bucureşti cu sprijinul obştesc 1930-1931.

Pe alte patru plăci de marmură au fost inscripţionate numele a 400 de eroi din comuna Oituz, căzuţi în Războiul de Întregire Naţională.

Începând de la stânga, pe prima placă au fost trecuţi ostaşi din comuna Grozeşti căzuţi în războiul 1916-1919:

sold. Andrişcă G., serg. Andrişcă P., sold. Ardeleanu N., sold. Ariton C., sold. Avram G., sold. Anoca I., sold. Aevei Ştefan, sold. Avram C., sold. Botezatu GH., sold. Butnaru Şt., sold. Badiu C. 1., sold. Badiu C. 2., sold. Boacă Şt., sold. Bârsan G., sold. Batcaşu G., sold. Baroti P., sold. Bogdănescu I., sold. Bâtcaşu G., sold. Batcanu Şt., sold. Boacă M., sold. Badiu V., sold. Botezatu G., sold. Botezatu C., sold. Borcan V., sold. Boacă G., sold. Boacă G., sold. Baltă I., sold. Buculescu A. Gh., sold. Bortoş Şt., sold. Birtea M., sold. Cojoc I., sold. Corcoman I., sold. Cozanu I., sold. Ciobotaru G., sold. Cojocaru I., sold. Ciocoiu G., sold. Ciocoiu I., sold. Cataramă G., sold. Cristea V., sold. Ciobotă I., sold. Cojoc I., sold. Copoţ G., sold. Cozma Şt., sold. Chioariu M., sold. Ciobotaru G., sold. Cozanu C.

Pe placa a doua placă au fost trecuţi ostaşi din comuna Grozeşti căzuţi în războiul 1916-1919: sold. Corcoman I., sold. Cojocaru I., sold. Cătălin A., sold. Copot G., sold. Cătălin G., sold. Covaci G., sold. Cosmaciuc M., sold. Cristinoiu C., sold. Fozocoş G., sold. Fozocoş M., sold. Fichioş I., sold. Fonoca I., sold. Ghitiu P., sold. Grecu A., sold. Gogu D., sold. Grecu I., general Grigorescu Eremia, sold. Caşuneanu A., sold. Domocoş P., sold. Drastaru D., sold. Dănilă G., sold. David A., sold. Dănilă I. 1., sold. Dănilă I. 2., sold. Drăghici C., sold. Domocoş A., sold. Dănilă Dumitru, sold. Drăgănoiu G., sold. Eghet A., sold. Eremia V., sold. Eremia C., sold. Grădinaru A., sold. Grosu D., sold. Ghitiu M., sold. Grosu A., sold. Ghitiu M., sold. Grecu Şt., sold. Grădinaru C., sold. Gherghel Şt., sold. Ghitiu Şt., sold. Gândea I., sold. Gherghel Şt., sold. Harapu I., sold. Harapu A., sold. Hârjanu V.

pe placa a treia placă au fost trecuţi ostaşi din comuna Grozeşti căzuţi în războiul 1916-1919: sold. Harjanu I., sold. Ioje G., sold. Ioje A., sold. Lucaci M., sold. Luca V., sold. Lupu I., sold. Lupica G., sold. Lungu N., capor. Lungu N., capor. Luca I., sold. Linguraru Şt., sold. Lucaci G., sold. Lupu V., sold. Lazăr Gh., sold. Lucaci M., sold. Margasiu I., sold. Marton G., sold. Moise I., sold. Michea I., sold. Mănăilă A., sold. Merluşcă D., sold. Mihaiu I., sold. Margasiu n., sold. Mănăilă V., sold. Merluşcă I., sold. Mănăilă I., sold. Niculaesi P., sold. Niculaesi A., sold. Niculai V., sold. Neculai G., sold. Nicolae C., sold. Olaru Şt., sold. Olaru G., sold. Oancea C., sold. Oprea f., sold. Osoloş M., sold. Prundoiu Şt., sold. Pricope i. Gh., sold. Petrişor P., sold. Petrişor I., sold. Paragină G., sold. Pricaz V., sold. Pruteanu I., sold. Poane N., sold. Pârjol G., sold. Pavel A.

Pe placa a patra placă au fost trecuţi ostaşi din comuna Grozeşti căzuţi în războiul 1916-1919: sold. Poane A., sold. Petre I., sold. Pescaru I., sold. Pârjol s., sold. Pruteanu G., sold. Pastor I., sold. Pricope N., sold. Pricope P. I., sold. Pirea Iojă Iojă, sold. Russu G., sold. Roşca A., sold. Ruxandu G., sold. Ruxandu C., sold. Rotaru C., sold. Ruxandu Simion Gh., sold. Sarca A., sold. Susanu I., sold. Sticlaru Şt., sold. Sterpu A., sold. Sterpu G., sold. Stan G., sold. Sălcianu G., sold. Sarca Şt., sold. Stângă G., sold. Sarca I., sold. Soată Şt., sold. Seciu G., sold. Seciu A., sold. Şetet Şt., sold. Sălcianu I., sold. Şerban G., sold. Stângă G., sold. Şetet Ianoş, sold. Surdu M., sold. Sandu C., sold. Ţâu I., sold. Ţâu N., sold. Tanga I., capor. Ţaţarcă G., sold. Tanga N., sold. Tujan G., sold. Trotuşanu I., sold. Vodă N., sold. Văcaru Şt., sold. Vodă C., sold. Vălcu T., sold. Vălcu N.

Între aceste plăci de marmură se găsesc medalioane în formă de scut având reprezentate câte o cruce, anul 1917 (plasat în ghirlandă), o cască militară (plasată pe o ramură de laur şi o sabie), de care este legată "Crucea comemorativă a războiului 1916-1918", având în partea superioară anii 1916-1919, iar în partea inferioară deviza "Pentru patrie".

În partea centrală, în faţa zidului din spate al cimitirului se înalţă un obelisc impunător, din piatră, având aşezat în faţa lui un scut pe care, în ghirlandă, se află anul 1917. Pe latura din faţă a monumentului se află o acvilă surmontată de o cruce, un medalion-portret având dedesubt textul "General Grigorescu Eremia" (plasat între două coloane), o cască aşezată pe ramuri de stejar şi laur, drapele şi arme. În partea inferioară putem vedea textul:

"Viteji ce aţi căzut pentru ţară,
Ostaşi ai credinţei, soldaţi,
Oriunde-n morminte voi staţi
Vă fie ţărâna uşoară".

Pe latura din dreapta obeliscului se află, în partea superioară, un scut cu o cruce având în centru cifrul regelui Ferdinand, la mijloc un alt scut, mai mare, cu anul 1917, iar pe latura din stânga obeliscului se află, în partea superioară, un scut cu o cruce având în centru cifrul regelui Ferdinand, iar la mijloc un alt scut, mai mare, cu inscripţia "Oituz".

În faţa obeliscului se află osuarul "care adăposteşte osemintele miilor de eroi necunoscuţi" [12], iar în faţa osuarului, de o parte şi de alta, se găsesc două morminte comune şi 60 de morminte individuale (împărţite câte 30 de fiecare parte), având trecute pe pietrele funerare numele eroului şi unitatea din care a făcut parte.

Foto 3 - Monumentul Eroilor Cavalerişti de pe Dealul Coşna

O altă operă comemorativă se află pe Dealul Coşna din apropierea comunei Oituz. Este vorba de Monumentul Eroilor Cavalerişti [foto 3] care au căzut pe Valea Oituzului în Războiul de Întregire Naţională. Operă a sculptorului Vasile Ionescu-Varo, monumentul (ridicat sub oblăduirea Societăţii "Cultul Eroilor" cu sprijin obştesc şi finalizat în anul 1924) este sub forma unui obelisc din piatră, aşezat pe un postament din beton şi blocuri de piatră. Obeliscul este placat cu marmură şi încadrat de două statui din bronz (în stânga un cavalerist descălecat şi în poziţie de atac, iar în dreapta un cal). În vârful obeliscului a fost amplasat un vultur din bronz cu aripile desfăcute. Pe obelisc a fost aplicată o placă din bronz cu stema României Mari. La inaugurarea monumentului (stabilită iniţial pentru anul 1925, dar amânată de câteva ori şi stabilită în cele din urmă pentru 19 septembrie 1931), acesta avea în partea superioară un medalion din bronz cu portretul regelui Ferdinand şi al reginei Maria, între acest medalion şi stemă fusese inscripţionat pe o placă de marmură textul: "În amintirea eroilor Diviziei 1 Cavalerie, Regimentele 10, 4, 5, 9, Roşiori, 3 Călăraşi şi 1 Cavalerie pe jos, Companiile 1 şi 2 Ciclişti, Divizionul 1 Artilerie călăreaţă, căzuţi în timpul războiului pentru întregirea neamului 1916-1919", iar la bază fusese amplasat un aranjament format din ramuri cu frunze de stejar şi arme. De asemenea, pe latura din dreapta monumentului fuseseră inscripţionate localităţile mai importante pe unde luptase Divizia 1 Cavalerie [13]. Între timp, atât medalionul, cât şi inscripţia respectiv aranjamentul de la baza monumentului au dispărut, în condiţiile în care monumentul a fost profanat de câteva ori.

La intrarea în satul Poiana Sărată, lângă DN 11, se găseşte un alt "Cimitir al Eroilor" din Războiul de Întregire Naţională (cu o suprafaţă de 900m²), înconjurat de un zid de piatră adăpostind în mijloc o groapă comună cu "osemintele sutelor de eroi căzuţi în confruntarea cu duşmanul" [14], în părţile laterale fiind 106 morminte individuale (56 români şi 50 austro-ungari) cu pietrele funerare aferente (pe care au fost trecute numele eroilor înhumaţi acolo). În timpul ocupaţiei hortiste, numele eroilor români au fost şterse de pe pietrele funerare, fiind ulterior reinscripţionate. La intrarea în cimitir, de o parte şi de alta, se află câte o placă de marmură cu inscripţiile: "Aici odihnesc osemintele a 1900 eroi căzuţi pe aceste locuri în războiul de întregire 1916-1919" (placa din stânga) şi "Construit de Societatea Cultul Eroilor Comitetul Central Bucureşti 1930" (placa din dreapta).

Foto 4 - Cimitirul eroilor din satul Poiana Sărată

În partea centrală din apropierea zidului din spatele cimitirului a fost înălţat un obelisc impunător impunător [foto 4], din piatră, având pe latura din faţă, de sus în jos, o cruce dăltuită în piatră, o placă (plasată într-un scut) reprezentând portretul generalului Eremia Grigorescu având dedesubt o cască aşezată pe ramuri de stejar şi laur, drapele şi arme, precum şi o placă de marmură cu inscripţia: "Aci odihnesc eroi căzuţi pe aceste locuri în războiul 1916-1919".

Pe latura din stânga obeliscului se află, în partea superioară, o cruce dăltuită în piatră, iar la bază o placă de marmură cu inscripţia: "Cinstire şi veşnică pomenire eroilor căzuţi pentru ţară".

Pe latura din dreapta obeliscului se află, în partea superioară, o cruce dăltuită în piatră, iar la bază o placă de marmură cu inscripţia: "Nu vărsaţi lacrimi pe mormintele eroilor, ci mai curând slăviţi-i în cântece". Textul aparţine reginei Maria, fapt care reiese şi din semnătura inscripţionată în limba franceză - Marie.

Pe lângă operele comemorative descrise [15], în satele comunei Oituz mai sunt şi alte edificii comemorative dedicate eroilor din Războiul de Întregire Naţională, ridicate în curţile bisericilor ortodoxe de la Poiana Sărată, Oituz, Ferăstrău şi Hârja.

Din rândurile anterioare transpare (cu claritate, sperăm) faptul că Oituzul este un loc unde noi, românii, ar trebui să trecem mai des, pentru a cinsti cum se cuvine memoria miilor de eroi care s-au jertfit pentru ţară.

Prof. dr. Anton Coşa

Note:
[1] Anton Coşa, Comunităţile catolice din judeţul Bacău, Oneşti, Editura "Magic Print", 2007, p. 143.
[2] Anton Coşa, Monografia comunei Oituz, Oneşti, Editura "Magic Print", 2010, p. 3 respectiv p. 191-196.
[3] Anton Coşa, Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII-XVIII), Iaşi, Editura Sapientia, 2007, p. 475-476.
[4] Almanahul "Presa Bună", Iaşi, 2017, p. 284.
[5] Anton Coşa, Monografia comunei Oituz, p. 19-20.
[6] Anton Coşa, Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII-XVIII), p. 314.
[7] Anton Coşa, Monografia comunei Oituz, p. 113-116; idem, Catolicii din Moldova în izvoarele Sfântului Scaun (secolele XVII-XVIII), p. 337-555.
[8] Anton Coşa, Oituz - 1916: Pe aici nu se trece!, în "Bacăul Eroic". Revistă de cultură, educaţie patriotică şi de cinstire a eroilor, anul VII, nr. 13, Bacău, 2016, p. 44-46.
[9] Anton Coşa, Oituz - 600. Istoria unei localităţi erou, în "Acta Bacoviensia". Anuarul Arhivelor Naţionale Bacău, V, Oneşti, Editura "Magic Print", 2010, p. 7-28.
[10] Colonel (r) Corneliu Chirieş, Judeţul Bacău. Altar de jertfă şi eroism, ed. a II-a, Bacău, Editura "Babel", 2009, p. 195.
[11] Ibidem.
[12] Ibidem.
[13] Informaţii suplimentare privind Monumentul Eroilor Cavalerişti de pe Dealul Coşna au fost publicate de Valeria Bălescu în articolul Monumentul Cavaleriştilor, în "România Eroică". Revistă de cultură şi educaţie patriotică, de cinstire a eroilor neamului, serie nouă, anul XIII, nr. 3-4 (40-41), Bucureşti, 2010, p. 9-17.
[14] Colonel (r) Corneliu Chirieş, Judeţul Bacău. Altar de jertfă şi eroism, p. 200.
[15] Fotografiile nr. 1 şi nr. 4 au fost făcute de noi, cu ocazia manifestărilor comemorative organizate în cinstea eroilor, pe 15 august 2018, la Oituz şi Poiana Sărată), fotografia nr. 2 a fost primită de la părintele Fabian Doboş, iar fotografia nr. 3 a fost publicată de noi în Monografia comunei Oituz (la p. 426), fiind reprodusă şi pe coperta cărţii.

* * *

PS Petru Gherghel: Decret episcopal - În veci recunoştinţa şi amintirea lor

* * *

Eroii din Primul Război Mondial (vor urma şi alte episoade): (CX): Sascut, (CIX): Fălticeni, (CVIII): Berzunţi, (CVII): Botoşani, (CVI): Mirceşti, (CV): Belceşti, (CIV): Târgu Ocna, (CIII): Nisiporeşti, (CII): Gheorghe Doja (Gâşteni), (CI): Sagna, (C): Bârlad şi Tecuci, (XCIX): Roman, (XCVIII): Piatra-Neamţ, (XCVII): Oneşti, (XCVI): Tămăşeni, (XCV): Bacău, (XCIV): Văleni, (XCIII): Teţcani, (XCII): Iaşi, (XCI): Slănic Moldova, Cerdac şi Cireşoaia, (XC): Focuri (LXXXIX): Dărmăneşti, (LXXXVIII): Ferăstrău, (LXXXVII): Târgu Trotuş, (LXXXVI): Tuta, (LXXXV): Ştefan cel Mare (Valea Seacă), (LXXXIV): Vizantea, (LXXXIII): Oituz, (LXXXII): Mărăşeşti, (LXXXI): Rotunda, (LXXX): Paşcani, (LXXIX): Comuna Pârgăreşti, satele Nicoreşti, Pârgăreşti, Satu Nou (LXXVIII): Corhana, (LXXVII): Buruieneşti, (LXXVI): Horleşti, (LXXV): Buhuşi, (LXXIV): Băluşeşti, (LXXIII): Satu Nou - NT, (LXXII): Măgura, (LXXI): Pralea, (LXX): Luizi-Călugăra, (LXIX): Cacica, (LXVIII): Suceava, (LXVII): Mărgineni, (LXVI): Iugani, (LXV): Slobozia, (LXIV): Izvoarele, (LXIII): Gioseni, (LXII): Bârgăuani, (LXI): Dochia, (LX): Solca şi Arbore (Parohia Soloneţu Nou), (LIX): Gura Humorului, (LVIII): Faraoani şi Valea Mare, (LVII): Răducăneni, (LVI): Câmpulung Moldovenesc, (LV): Siret, (LIV): Oţeleni, (LIII): Valea Seacă şi Nicolae Bălcescu, (LII): Cotnari, (LI): Galbeni, (L): Răchiteni, (XLIX): Mogoşeşti-Siret, (XLVIII): Fărcăşeni, (XLVII): Huşi, (XLVI): Pustiana, (XLV): Scorţeni - Floreşti, (XLIV): Moineşti, (XLIII): Ardeoani, (XLII): Arini, (XLI): Răcăciuni, (XL): Focşani, (XXXIX): Adjudeni, (XXXVIII): Şcheia, (XXXVII): Târgu Neamţ, (XXXVI): Hălăuceşti, (XXXV): Pildeşti, (XXXIV): Sarata, (XXXIII): Rădăuţi, (XXXII): Adjud, (XXXI): Ciucani, (XXX): Dumbrăveni şi Berindeşti, (XXIX): Lespezi, (XXVIII): Galaţi, (XXVII): Vatra Dornei, (XXVI): Ploscuţeni, (XXV): Dofteana, (XXIV): Schineni, (XXIII): Barticeşti, (XXII): Cleja, Somuşca şi Valea Mică, (XXI): Ciugheş, (XX): Lilieci, (XIX): Chetriş, Tamaşi, Furnicari, (XVIII): Vladnic, (XVII): Poiana Negri şi Mâgla, (XVI): Fundu Răcăciuni, (XV): Călugăreni, (XIV): Prăjeşti, (XIII): Buhoci, (XII): Brusturoasa şi Cuchiniş, (XI): Comăneşti, (X): Frumoasa, (IX): Gherăeşti, (VIII): Coman, (VII): Luncaşi, (VI): Bijghir, (V): Buhonca, (IV): Săbăoani şi Traian, (III): Traian (BC), (II): Horgeşti, (I): Butea.

lecturi: 177.