|
PS Petru Gherghel: Jertfă din iubire Istoria Bisericii noastre numără evenimente care s-au înscris cu litere de aur, dar și cu litere de sânge în cartea vieții. Am avut atâția misionari care au lăsat acasă toate și au venit la noi, din diferite părți ale Europei, să vestească evanghelia și să-l facă cunoscut pe Cristos, Mântuitorul nostru, pe aceste meleaguri și în limba noastră. Au ridicat pentru noi altare și biserici și au format în jurul lor nuclee de credință și de trăire creștină. Între aceștia suntem fericiți să-l amintim de la început pe misionarul franciscan Nicolae Iosif Camilli, cel care a așezat în cetatea Iașului scaunul său de păstor, continuând cu eroism calea celor care au ocupat, rând pe rând, scaunele episcopale de la Siret, Baia sau Bacău. El este cel care obține de la marele papă Leon al XIII-lea demnitatea de episcop de Iași pentru întreaga Moldovă și titlul canonic de Episcopie de Iași în anul 1884. El a binevoit să-și lase dăltuit numele în culoarea aurului pe epitaful de lângă altarul catedralei episcopale, dăruind poporului credincios din Moldova prima structura diecezană după normele canonice. Tot el a binevoit să statornicească în noua episcopie lăcaș demn pentru viitorul credinței din Moldova, înființând Seminarul "Sfântul Iosif" din Iași în anul 1886. Notăm cu bucurie marele eveniment de la care s-au împlinit anul acesta 125 de ani și căruia ne străduim să-i evaluăm binecuvântările coborâte din ceruri în această casă, în inima diecezei, din darul celui care rânduiește și îi însoțește neîncetat pe cei care cred în el. Ținem, așadar, să-l trăim și să-l comemorăm ca pe un adevărat moment istoric de care a fost și este legată toată viața religioasă și pastorală a episcopiei noastre. Tuturor celor care au făcut posibil să ne bucurăm de aceste daruri cerești le aducem prinos de recunoștință și ne bucurăm să-l simțim în mijlocul nostru pe vrednicul de amintire Neculai Iosif Camilli ca pe păstorul care a înnobilat ținutul credincios al Moldovei cu un centru episcopal vrednic de jertfele tuturor înaintașilor și cu o inimă ce trebuie să continue să pulseze viața în viitorii păstori și în tot poporul creștin catolic. Acest tezaur a fost transmis generațiilor viitoare, iar el a fost preluat de alți păstori devotați cauzei lui Dumnezeu și credinței catolice: episcopul Dominique Jaquet, Mons. Mihai Robu - primul episcop indigen, episcopul dr. Anton Durcovici - jertfit pe altarul bisericii, Mons. Petru Pleșca - ocrotitorul curajos al "inimii diecezei noastre" în timpuri grele. Toți, cu o mare iubire, au ținut să ni-l transmită nouă, nevrednicilor săi urmași, acest tezaur și acest popor credincios. Pe umerii lor a fost așezat edificiul Bisericii noastre locale de Iași. Cu propria lor credință a fost întărit spiritul religios al poporului nostru credincios, dar mai ales cu viața lor și, mai mult, cu sângele lor, într-un chip deosebit al marelui nostru păstor și martir, dr. Anton Durcovici, devenind astfel pentru întreaga Biserică cel care ne-a hrănit cu sângele și trupul său, asemenea lui Cristos, marele păstor, ca noi să avem viață și s-o avem din belșug. Se împlinesc anul acesta 60 de ani de la clipa supremă a jertfirii episcopului Anton Durcovici, când, urcat pe crucea din capătul de sus al țării, în izolarea din teribila închisoare din Sighetu Marmației, a repetat cu maestrul său: "S-a săvârșit! În mâinile tale, Părinte, încredințez sufletul meu". Figura sa, credința și iubirea sa, fermitatea și curajul său se impun ca un mare rod al binecuvântării cerului pentru noi și ca o frumoasă jertfă de iubire pentru noi, poporul său și turma sa credincioasă. A iscălit iubirea sa cu sângele său vărsat din iubire. Întreaga Dieceză de Iași, împreună cu Arhidieceza de București și cu comunitatea din Bad Deutsch-Altenburg, în Austria, localitatea de unde a pornit spre meleagurile noastre, ridică în aceste zile din decembrie spre ceruri un sfânt prinos de rugăciuni recunoscătoare pentru tot ce am primit de la Dumnezeu prin el și prin jertfa sa iubitoare. Trăim, așadar, cele nouă zile comemorative ca pe o perioadă sfântă de amintiri, de înălțări sufletești, de pioase clipe de admirație și împărtășiri spirituale, cu dorința fierbinte să dobândim de la Dumnezeu Tatăl, stăpânul istoriei, de la Isus, păstorul cel mare, și de la Duhul Sfânt, Duh dătător de daruri, recunoașterea sfințeniei sale și a declarării de martir și sfânt al Bisericii noastre. Ne bucurăm că în ziua de 10 decembrie 2011 se vor desfășura la Seminarul nostru din Iași, la Academia Română din Roma, la Arhiepiscopia Catolică din București, la Bad Deutsch-Altenburg, în Austria, momente evocative, reflecții teologice și rugăciuni speciale, unindu-ne astfel cu toții într-un act suprem de preamărire a lui Dumnezeu, în efortul comun de prețuire a vrednicului păstor martir - jertfă de iubire, dr. Anton Durcovici, și ca o vie și comună mărturisire de credință și de speranță. Apelul nostru de la Iași dorește să întâmpine glasul tuturor credincioșilor noștri din Moldova, al celor din Arhidieceza de București, din Bad Deutsch-Altenburg în Austria, precum și al celor din Roma, care să ajungă cât mai repede la urechile lui Dumnezeu, ale Maicii Sfinte și la inima papei Benedict al XVI-lea. Răsplătește, te rugăm, Doamne, cu viața veșnică pe toți cei care ne-au făcut bine pentru numele tău! Ridică, te rugăm, Doamne, la cinstea altarelor pe vrednicul nostru păstor, mărturisitor și martir, dr. Anton Durcovici, spre slava ta și fericirea poporului credincios! Amin. Petru Gherghel,
lecturi: 55.
|
|
Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS) tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro design și conținut copyright 2001-2024 * * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat |