© Vatican Media

18-25 ianuarie - Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor

Drumul dialogului teologic catolico-ortodox

Încurajaţi să dobândim o gândire şi o rugăciune comune

"Convinşi de importanţa dialogului, ne exprimăm sprijinul continuu pentru activitatea Comisiei mixte internaţionale pentru Dialogul teologic dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă, care, în faza actuală, examinează probleme considerate istoric izvor de diviziune". Prin aceste cuvinte conţinute în Declaraţia Comună semnată de Papa Leon al XIV-lea şi patriarhul ecumenic Bartolomeu cu ocazia vizitei Sfântului Părinte la Fanar pe 29 noiembrie, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, patronul Bisericii de Constantinopol şi al patriarhiei, cei doi capi ai Bisericii au dorit să-şi exprime încurajarea pentru dialogul teologic oficial dintre catolici şi ortodocşi într-o etapă foarte delicată a unui drum care durează de aproape cincizeci de ani.

Într-adevăr, în ultimii ani, în urma publicării documentului intitulat Sinodalitate şi primat în al doilea mileniu şi astăzi, care a avut loc la Alexandria, Egipt, în 2023, Comisia mixtă internaţională, co-prezidată de cardinalul Kurt Koch, prefectul Dicasterului pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, şi mitropolitul Iob de Pisidia al Patriarhiei Ecumenice, şi-a concentrat atenţia asupra a două probleme aflate în centrul disputei istorice dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă: infailibilitatea papală şi Filioque. Aceste subiecte au fost selectate de Comitetul de coordonare al Comisiei mixte internaţionale, care s-a întrunit la Bari în iunie 2024. Cu această ocazie, Comitetul de coordonare a solicitat două subcomisii să elaboreze schiţe de documente pe temele menţionate anterior. Între sfârşitul anului 2024 şi începutul anului 2025, subcomisiile s-au întrunit la Roma şi la mănăstirea din Bose, îndeplinindu-şi sarcinile atribuite.

Rezultatele lucrărilor celor două subcomisii au fost examinate în cadrul reuniunii Comitetului de coordonare care a avut loc la Rethymno (Creta) în septembrie 2025. După o reflecţie atentă, s-a decis să se acorde prioritate textului privind infailibilitatea, deoarece această temă părea să fie în mai mare continuitate cu cele mai recente documente ale Comisiei mixte internaţionale, dedicate studiului relaţiei dintre sinodalitate şi primat.

Cu această decizie, Comitetul nu a intenţionat în niciun fel să lase deoparte problema Filioque, care va fi abordată atunci când studiul temei infailibilităţii va fi considerat încheiat. S-au înregistrat progrese semnificative în studierea şi revizuirea proiectului de document pe această temă la Rethymno. La sfârşitul întâlnirii, un mic grup de redactare a fost rugat să îmbogăţească proiectul cu toate observaţiile şi comentariile membrilor Comitetului de coordonare. Acest grup s-a întrunit la Atena la sfârşitul anului 2025. Documentul revizuit va fi examinat din nou de Comitetul de coordonare la următoarea sa întâlnire, programată pentru iunie 2026 la mănăstirea Pannonhalma din Ungaria. Se speră cu tărie că în acea ocazie se va putea pregăti un text definitiv pentru a fi supus sesiunii plenare a Comisiei mixte internaţionale, care va avea loc, eventual, în 2027.

Încurajarea exprimată de Papa Leon al XIV-lea şi de patriarhul ecumenic Bartolomeu este mai importantă ca niciodată, având în vedere natura sensibilă a problemelor analizate. În plus, există şi alte provocări pentru dialogul teologic dintre catolici şi ortodocşi. Tensiunile care, din păcate, există în prezent între Bisericile ortodoxe au şi unele repercusiuni asupra activităţii Comisiei mixte internaţionale. Într-adevăr, de câţiva ani, unele Biserici ortodoxe, mai întâi Patriarhia Bulgariei şi apoi Patriarhia Moscovei, nu au participat la lucrările acesteia. Deşi, pe baza unei decizii luate de Bisericile ortodoxe în timpul pregătirilor pentru Sinodul Panortodox, dialogul continuă chiar şi în absenţa unora dintre aceste Biserici din Comisia mixtă internaţională, participarea activă a tuturor Bisericilor ortodoxe ar îmbogăţi şi mai mult reflecţia în curs şi ar consolida progresele realizate.

Din acest motiv, în discursul său de la încheierea Divinei Liturghii celebrate la Fanar în sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie 2025, Papa Leon al XIV-lea, după ce i-a mulţumit patriarhului ecumenic Bartolomeu pentru sprijinul său continuu acordat dialogului teologic oficial, s-a adresat lui cerând să "continue să depună toate eforturile pentru a se asigura că toate Bisericile ortodoxe autocefale revin la o participare activă la această angajare". O a doua provocare este aceea de a primi roadele dialogului. Documentele publicate de Comisia mixtă internaţională - care exprimă un consens existent asupra unor aspecte importante precum dimensiunea trinitară şi euharistică a Bisericii, importanţa credinţei comune şi a unei viziuni comune asupra sacramentelor şi slujirilor pentru unitatea Bisericii, precum şi interdependenţa dintre sinodalitate şi primat în viaţa Bisericii - riscă să fie puţin cunoscute decât de către cei implicaţi. Pentru a evita acest risc, în recenta Declaraţie Comună, Papa Leon al XIV-lea şi patriarhul Bartolomeu au considerat oportun să îndemne cu tărie toţi credincioşii Bisericilor lor, şi în special clerul şi teologii, "să primească cu bucurie roadele obţinute până acum şi să se angajeze pentru sporirea lor continuă".

Fireşte, dialogul teologic nu epuizează amploarea relaţiilor care unesc Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă. Conştienţi de acest lucru, în Declaraţia Comună adesea citată, Papa Leon al XIV-lea şi patriarhul ecumenic Bartolomeu afirmă: "Pe lângă rolul de neînlocuit pe care dialogul teologic îl joacă în procesul de apropiere dintre Bisericile noastre, recomandăm şi celelalte elemente necesare ale acestui proces, între care contactele fraterne, rugăciunea şi munca în comun în toate acele domenii în care cooperarea este deja posibilă".

Dialogul teologic este posibil atunci când există un dialog al carităţii şi al vieţii. Fără aceste dimensiuni esenţiale, dialogul teologic riscă să devină un simplu exerciţiu academic în care nu se încearcă depăşirea obstacolelor existente pentru a restabili comuniunea deplină, ci, dimpotrivă, se ajunge la crearea unor bariere din ce în ce mai insurmontabile, readucând la viaţă controverse care, în cele din urmă, aparţin trecutului. Din această perspectivă, cuvintele Papei Leon al XIV-lea din scrisoarea sa apostolică pentru a 1700-a aniversare a Conciliului din Niceea, In unitate fidei, merită o reflecţie atentă: "Trebuie să lăsăm în urmă controversele teologice care şi-au pierdut motivaţia de a fi pentru a dobândi o gândire comună şi, mai mult, o rugăciune comună către Duhul Sfânt, ca să ne adune pe toţi într-o singură credinţă şi o singură iubire" (nr. 12).

Andrea Palmieri,
sub-secretar al Dicasterului pentru Promovarea Unităţii Creştinilor
şi co-secretar al Comisiei mixte internaţionale pentru Dialogul teologic dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă

(După L'Osservatore Romano, 23 ianuarie 2026)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

*

Pe ercis.ro există o pagină specială dedicată Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creştinilor, în meniul Biblioteca > Ecumenism.