© Vatican Media

Spre etapa libaneză a primei călătorii apostolice a lui Leon al XIV-lea

Sfântul Charbel Maklūf, simbol de convieţuire pentru Liban

În regiunea Muntelui Liban, în Jbeil, situată în vârful unui deal la 1.200 de metri deasupra nivelului mării, cu vedere la Marea Mediterană în depărtare, se află Mănăstirea "Sfântul Maro" din Annaya, locul de înmormântare al Sfântului Charbel Maklūf. Călugăr şi pustnic maronit libanez, care a trăit între 1828 şi 1898, a dus o viaţă de asceză extremă şi devoţiune faţă de Dumnezeu. Astăzi, este cunoscut şi pentru numeroasele minuni de vindecare atribuite mijlocirii sale, care i-au adus veneraţia nu numai a creştinilor şi catolicilor, ci şi a musulmanilor şi a persoanelor de alte credinţe.

Milioane de oameni vizitează mormântul său în fiecare an, iar acum, pentru prima dată, un papă va face acelaşi lucru. În Liban - unde va sosi duminică, 30 noiembrie 2025, pentru a doua etapă, după Turcia, a primei sale călătorii apostolice internaţionale - Leon al XIV-lea se va ruga la mormântul Sfântului Charbel.

Vizita papei, spune părintele Youssef Matta, unul dintre cei 16 călugări maroniţi care locuiesc în mănăstire, reprezintă o "invocaţie pentru vindecarea de diviziuni şi corupţie, transformând speranţa vindecării fizice din partea Sfântului Charbel în speranţa vindecării" pentru Liban ca naţiune, dar şi pentru Orientul Mijlociu şi întreaga lume, cu numeroasele sale conflicte.

Sfântul pustnic, continuă călugărul, este "un simbol al solidarităţii şi al consolidării convieţuirii interreligioase în Liban", iar vizita episcopului de Roma este "o recunoaştere istorică a rolului Sfântului Charbel în lume şi un mesaj puternic de sprijin şi speranţă pentru o ţară aflată în criză".

Două sunt motivele "atracţiei interreligioase" a Sfântului Charbel, continuă părintele Matta: primul este reprezentat de numeroasele minuni de vindecare atribuite mijlocirii sale, care sunt "percepute ca o intervenţie divină care nu face nicio distincţie între creştini şi musulmani". Aceasta deoarece "harul transcende doctrinele specifice. Este făcătorul de minuni al omenirii", indiferent de religie. Nu este o coincidenţă faptul că minunile atribuite pustnicului libanez - beatificat de Paul al VI-lea în 1965 şi canonizat de acelaşi pontif în 1977 - au început să se manifeste la doar câteva luni după moartea sa, în 1898, când mai mulţi călugări au susţinut că i-au văzut mormântul iluminat de lumini nefireşti.

Al doilea motiv al popularităţii Sfântului Charbel este "asceza sa, viaţa sa de pustnic petrecută în sărăcie şi devoţiunea sa totală faţă de Dumnezeu", subliniază părintele Matta. Sfântul călugăr a intrat în Ordinul Maronit Libanez în 1851, a depus voturile de ascultare, sărăcie şi castitate la Mănăstirea "Sfântul Maro" în 1853 şi a fost hirotonit preot în 1859. După 16 ani de viaţă comunitară, a devenit pustnic şi a trăit în Annaya până la moartea sa în noaptea de Crăciun din 1898. În cei 23 de ani petrecuţi în schit, explică părintele Matta, Sfântul Charbel s-a dedicat rugăciunii şi muncii, într-un "ideal de puritate spirituală venerat în toate tradiţiile religioase orientale - creştină, islamică, druză - şi chiar şi în cele non-orientale". În acest fel, el "transcende diviziunile religioase" şi "reprezintă un punct rar de contact şi o speranţă comună pentru toate confesiunile libaneze".

Într-adevăr, având în vedere contextul dificil cu care se confruntă Ţara Cedrilor din cauza crizelor şi conflictelor care au afectat regiunea în ultimele decenii, "Sfântul Charbel transmite speranţă şi reprezintă încrederea în ajutorul de sus atunci când soluţiile pământeşti eşuează".

Vizita lui Leon al XIV-lea la mormântul sfântului pe 1 decembrie este o sursă de "mare bucurie şi mândrie în Liban", subliniază părintele Matta şi transmite "o speranţă transcendentă: demonstrează că ţara nu a fost abandonată, că există o forţă divină care transcende politica şi este capabilă să rezolve crizele". Mai mult, prezenţa episcopului de Roma "comunică unitatea spirituală" şi "îl indică pe Sfântul Charbel ca simbol al coexistenţei, deoarece este venerat de toate credinţele". Prin urmare, "întăreşte rolul Libanului ca ţară a dialogului şi a păcii între toate religiile".

Prezenţa pontifului va fi "un catalizator spiritual şi moral al cărui scop este de a reda demnitate şi speranţă poporului", subliniază părintele Matta. "Papa aduce alinare unui popor epuizat şi reprezintă speranţa vindecării morale pentru întreaga naţiune". Mai mult, la nivel naţional, călătoria apostolică "va consolida rolul Libanului ca ţară de dialog între creştini şi musulmani şi ca mesaj de pace pentru regiune şi pentru toate locurile aflate în război". Între timp, dincolo de graniţele Libanului, aceasta va "reaprinde atenţia globală asupra crizei ţării", "încurajând comunitatea internaţională să promoveze stabilitatea internă, nu numai în Liban, ci şi în întreg Orientul Mijlociu".

Vizita pontifului va fi, de asemenea, "o încurajare pentru Biserica libaneză, nu numai pentru Biserica maronită catolică, ci pentru toate Bisericile orientale şi pentru comunitatea creştină, în special în contextul emigrării". Într-adevăr, aceasta va "reafirma importanţa istorică a acestor comunităţi din Orientul Mijlociu" într-un moment în care "mulţi tineri libanezi părăsesc ţara în căutarea unui loc de muncă pentru a supravieţui".

Sfântul Charbel Maklūf face parte, de asemenea, dintr-o mare familie de sfinţi şi fericiţi libanezi, precum Sfântul Maron, fondatorul Bisericii Maronite; Sfânta Rafka, o călugăriţă cunoscută pentru rezistenţa sa în faţa bolii; Fericitul Jacques Ghazir Haddad, un călugăr capucin care a fondat numeroase şcoli şi spitale care sunt încă active; şi patriarhul maronit Stephen Douayhy, beatificat în august 2024.

Vizita lui Leon al XIV-lea la mormântul Sfântului Charbel va scoate în evidenţă, aşadar, această moştenire spirituală a Bisericii libaneze. Pentru părintele Matta, moştenirea acestor sfinţi şi fericiţi "oferă putere în suferinţă", deoarece "mărturiseşte că rugăciunea contemplativă şi credinţa rezistă chiar şi în contexte de mare instabilitate şi durere".

"Identitate rezistentă - conchide părintele Matta -, sfinţenia este dovada că adevărata forţă a ţării rezidă în rădăcinile sale spirituale, nu în politică sau în economie".

Isabella H. De Carvalho

(După L'Osservatore Romano, 29 noiembrie 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

* * *

Din arhiva ercis.ro:

1. Papa Leon al XIV-lea: Mă gândeam să ies la pensie, în schimb am capitulat în faţa lui Dumnezeu

2. Papa în Liban: Ceremonia de rămas bun (Aeroportul internaţional "Rafiq Hariri", Beirut, marţi, 2 decembrie 2025)

3. În tăcere şi cu braţele deschise, rugăciunea papei în portul din Beirut

4. Papa în Liban: Sfânta Liturghie ("Beirut Waterfront", Beirut, marţi, 2 decembrie 2025)

5. Papa în Liban: Vizită la lucrătorii şi asistaţii de la Spitalul "De La Croix" la Jal ed Dib (Spitalul "De La Croix", Jal ed Dib, marţi, 2 decembrie 2025)

6. Papa în Liban: Întâlnire cu tinerii (Piaţa din faţa Patriarhiei de Antiohia a maroniţilor, Bkerké, luni, 1 decembrie 2025)

7. Papa în Liban: Întâlnire ecumenică şi interreligioasă (Piaţa Martirilor, Beirut, luni, 1 decembrie 2025)

8. Papa în Liban: Întâlnire de rugăciune cu episcopii, preoţii, consacraţii, consacratele şi lucrătorii pastorali (Sanctuarul "Stăpâna Noastră a Libanului" (Harissa), luni, 1 decembrie 2025)

9. Papa în Liban: Vizită şi rugăciune la mormântul Sfântului Charbel Makluf (Mănăstirea "Sfântul Maroun", Annaya, luni, 1 decembrie 2025)

10. Papa în Liban: Întâlnire de rugăciune cu episcopii, preoţii, consacraţii, consacratele şi lucrătorii pastorali (Sanctuarul "Stăpâna Noastră a Libanului" (Harissa), luni, 1 decembrie 2025)

11. Papa în Liban: Vizită şi rugăciune la mormântul Sfântului Charbel Makluf (Mănăstirea "Sfântul Maroun", Annaya, luni, 1 decembrie 2025)

12. Conferinţa de presă a pontifului în timpul zborului de la Istanbul la Beirut (30 noiembrie 2025)

13. Papa în Liban: Întâlnire cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic (Beirut, duminică, 30 noiembrie 2025)

14. Papa în Liban: Întâlnire cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic (Beirut, duminică, 30 noiembrie 2025)

15. Papa în Turcia: Dumnezeiasca Liturghie (Biserica patriarhală "Sfântul Gheorghe", Istanbul, duminică, 30 noiembrie 2025)

16. Papa în Turcia: Dumnezeiasca Liturghie (Biserica patriarhală "Sfântul Gheorghe", Istanbul, duminică, 30 noiembrie 2025)

17. Papa în Turcia: Vizită de rugăciune la catedrala armeană apostolică (Catedrala armeană apostolică, Istanbul, duminică, 30 noiembrie 2025)

18. Sfântul Charbel Maklūf, simbol de convieţuire pentru Liban. Spre etapa libaneză a primei călătorii apostolice a lui Leon al XIV-lea

19. Papa în Turcia: Sfânta Liturghie - Duminica I din Advent ("Volkswagen Arena", Istanbul, sâmbătă, 29 noiembrie 2025)

20. Papa în Turcia: Sfânta Liturghie - Duminica I din Advent ("Volkswagen Arena", Istanbul, sâmbătă, 29 noiembrie 2025)

21. Papa în Turcia: Doxologia (29 noiembrie)

22. Papa în Turcia: Întâlnire cu Sanctitatea Sa Bartolomeu I şi semnarea Declaraţiei Comune (Palatul Patriarhal, Istanbul, sâmbătă, 29 noiembrie 2025)

23. Leon al XIV-lea în "Moscheea albastră" din Istanbul, vizită în spirit de reculegere şi ascultare

24. Papa Leon al XIV-lea: În drum spre unitate până la Ierusalim în Jubileul din 2033

25. Bazilica din lac. İznik între amintire şi revelaţie

26. Petru şi Andrei, fraţi în speranţă pe calea spre unitate. Pentru o receptare deplină a decretului conciliar Unitatis redintegratio

27. Papa în Turcia: Întâlnire ecumenică de rugăciune la săpăturile arheologice de la Bazilica antică "Sfântul Neofit" (İznik, vineri, 28 noiembrie 2025)

28. Ce reprezintă logourile şi motourile pentru călătoria Papei Leon al XIV-lea în Turcia şi Liban?

29. Papa în Turcia: Vizita la casa de primire pentru bătrâni a Micilor Surori ale Săracilor (Istanbul, vineri, 28 noiembrie 2025)

30. Papa în Turcia: Întâlnire de rugăciune cu episcopii, preoţii, diaconii, consacraţii, consacratele şi lucrătorii pastorali (Catedrala "Duhul Sfânt", Istanbul, vineri, 28 noiembrie 2025)

31. Papa în Turcia: Întâlnire cu autorităţile, cu societatea civilă şi cu corpul diplomatic (Palatul Prezidenţial, Ankara, joi, 27 noiembrie 2025)

32. Papa Leon al XIV-lea: Salut adresat jurnaliştilor în timpul zborului spre Ankara (27 noiembrie 2025)

33. Pe urmele papilor în Liban, o "ţară mesaj" pentru pace

34. Pe căile unităţii şi păcii

35. Cardinalul Parolin: În Orientul Mijlociu papa va fi mesager de armonie, dialog şi pace

36. Călătoria apostolică a Sanctităţii Sale Leon al XIV-lea în Turcia şi în Liban cu pelerinaj la İznik (Turcia) cu ocazia celei de-a 1700-a aniversări a Primului Conciliu din Niceea (27 noiembrie - 2 decembrie 2025) - Statistici

37. Cardinalul Koch: Papa la Niceea, un mesaj pentru unitatea tuturor creştinilor

38. Scrisoarea apostolică "In unitate fidei" a Sfântului Părinte Leon al XIV-lea în a 1700-a aniversare a Conciliului din Niceea

39. Din antica Niceea la portul din Beirut. A fost publicat programul călătoriei lui Leon al XIV-lea în Turcia şi Liban