© Vatican Media

Papa Leon al XIV-lea: Nu logicilor de represalii, inimile să fie eliberate

Într-un tweet de pe contul său @Pontifex, papa relansează invitaţia pentru ziua de astăzi de rugăciune şi post pentru pace: "Fie ca viziunea de ansamblu animată de binele comun să prevaleze". Episcopate şi comunităţi ecleziale au susţinut pe scară largă apelul papal; pe lângă Orientul Mijlociu şi Europa, există peste 56 de conflicte mai mult sau mai puţin "uitate" care generează dureri şi suferinţe în rândul populaţiilor.

Lumea este "rănită de războaie continue". Cel puţin 56, potrivit portalului independent ACLED (Armed Conflict Location and Event Data Project). De la cele mai aprinse conflicte, precum Gaza, Ucraina şi Sudan, la cele mai puţin cunoscute care implică adesea şi actori nestatali, până la războaiele "congelate" care rămân nerezolvate, dar riscă întotdeauna să se reaprindă, aşa cum s-a întâmplat recent cu disputa de frontieră dintre Thailanda şi Cambodgia sau cu disputa dintre Pakistan şi India în Kashmir.

În faţa acestui scenariu, menţionat de mai multe ori în apelurile sale, miercurea trecută, la sfârşitul audienţei generale, Papa Leon al XIV-lea a decis să dedice ziua azi 22 august - când Biserica o celebrează pe Sfânta Fecioară Maria Regină - rugăciunii şi postului pentru pace. În mod deosebit, într-un tweet publicat în această dimineaţă pe contul său @Pontifex, papa şi-a exprimat speranţa ca "inimile să fie eliberate de ură", ca "logicile diviziunii şi a represaliilor să fie abandonate şi să prevaleze viziunea de ansamblu animată de binele comun".

Urgenţa păcii

La nivel internaţional, practic toate Conferinţele Episcopale şi fiecare dieceză au răspuns la invitaţia Papei Leon al XIV-lea. Începând cu Conferinţa Episcopală Italiană, cardinalul Matteo Zuppi a cerut imediat "să se intensifice rugăciunea pentru o pace dezarmată şi dezarmantă", numeroase dieceze şi mişcări religioase din Italia s-au mobilizat. Dieceza de Roma, printr-o scrisoare a cardinalului vicar Baldo Reina, care va prezida o Liturghie în această după-amiază la bazilica Laterană, a îndemnat "fiecare comunitate, parohie, familie şi credincios individual" la post "ca semn al comuniunii noastre şi ca o ofrandă de pace".

Şi Conferinţa Episcopală Spaniolă a anunţat într-un comunicat că a aderat la invitaţia Pontifului, amintind scrisoarea adresată episcopilor pe 8 august de către preşedintele său, arhiepiscopul Luis Argüello, în care a îndemnat să se "intensifice rugăciunea şi atitudinile în favoarea păcii". "Cerem ca această invitaţie să fie împărtăşită pe scară largă în comunităţile noastre parohiale, congregaţiile călugăreşti, mişcările ecleziale şi grupările pastorale, astfel încât strigătul pentru pace să se poată ridica unit în inima Bisericii din întreaga lume", a declarat cardinalul Jaime Spengler, preşedintele Consiliului Episcopal Latinoamerican şi din Caraibe. Printre semnalările speciale se numără acceptarea apelului vicariatului apostolic al Arabiei de Sud, care, în jurisdicţia sa, include Yemenul, martirizat de un război civil "uitat" de peste 10 ani. "Prin post şi rugăciune, cerem Fecioarei Maria, Regina Păcii, să mijlocească pe lângă Fiul său pentru pace, în special în Ţara Sfântă apropiată, şi pentru mângâierea tuturor celor afectaţi de acest şi de fiecare conflict", a declarat vicarul apostolic, Paolo Martinelli.

Custodele din Ţara Sfântă, părintele Francesco Ielpo, într-o scrisoare adresată fraţilor franciscani, a subliniat că "pacea este un dar aşteptat şi profund dorit, mai ales în Ţara Sfântă, marcată de conflicte şi speranţe". "Să ne rugăm pentru ca toată comunitatea internaţională să nu se limiteze să privească, ci să intervină pentru a favoriza pacea, respectarea dreptului internaţional, siguranţa civililor, a lucrătorilor umanitari şi a jurnaliştilor", a adăugat el. În Asia, părintele Qaisar Feroz, frate capucin şi paroh al Parohiei "Stăpâna noastră Regina Îngerilor" din Bhai Pheru, la periferia oraşului Lahore, în Punjab, Pakistan, a organizat o întâlnire de rugăciune cu surori, adulţi şi copii şi post pentru pace.

Este necesară o schimbare de perspectivă

Deşi invitaţia Papei Leon al XIV-lea a fost larg acceptată de Biserici, rămâne mereu presantă exigenţa unei "schimbări de ritm" la nivel politic şi diplomatic. Lumea este sfâşiată de un "al treilea război mondial pe bucăţi", care anul trecut a dus deja cheltuielile pentru arme la un nivel record de 2.718 miliarde de dolari. De trei ani şi jumătate, odată cu invazia rusă a Ucrainei în februarie 2022, Europa a fost aruncată din nou în coşmarul unui război sângeros, cum nu se mai văzuse în inima continentului de la conflictele din Balcani. Pe de altă parte, mai la marginea continentului european, se pot face progrese către un acord de pace istoric între Armenia şi Azerbaidjan, care ar putea pune capăt a peste 30 de ani de vărsare de sânge şi neînţelegeri. În Gaza, în urma atacului brutal al Hamas din 7 octombrie 2023, o tragedie umanitară fără precedent în secolul nostru se desfăşoară sub ochii tuturor. În timp ce şi în Cisiordania ultimele planuri ale guvernului israelian ne amintesc de periculozitatea problemelor care au rămas nerezolvate timp de prea mulţi ani. Acest lucru este valabil şi în Liban, unde, după războiul din toamna trecută, scenarii mai sumbre par să fi fost evitate; în timp ce Siria vecină trece printr-un moment important şi delicat, străbătută de schimbări epocale în urma căderii lui Bashar al-Assad.

Conflicte nerezolvate pe toate continentele

Africa rămâne unul dintre continentele cu cel mai mare număr de conflicte. Începând cu Sudanul, unde, din aprilie 2023, lupta pentru putere dintre armată şi Forţele de Sprijin Rapid (RSF) a creat ceea ce ONU a numit cea mai gravă criză de strămutare din lume, 14 milioane de oameni fiind forţaţi să-şi părăsească locuinţele. Există însă multe alte focare de război pe întreg continentul: de la estul Republicii Democrate Congo, unde sute de grupări armate jefuiesc resursele ţării de ani de zile, semănând vărsare de sânge şi instabilitate, până la nordul Mozambicului şi la numeroasele ţări din Sahel unde violenţa jihadistă face ravagii, până la Etiopia, la Somalia pentru a ajunge la Libia divizată de un alt război "uitat".

Şi în continentul asiatic nu lipsesc conflictele. În Myanmar, un conflict brutal face ravagii de peste patru ani între gruparea militară aflată la putere şi grupurile rebele care controlează acum mari părţi ale ţării. Peninsula coreeană rămâne divizată şi străbătută de vânturi de război înrădăcinate în logica descurajării nucleare; în timp ce graniţa dintre Pakistan şi Afganistan este de mult timp teatrul unui conflict care se prelungeşte departe de reflectoare. Nici Oceania nu face excepţie, unde în Papua Noua Guinee din când în când se reaprind violenţe tribale care nu au fost niciodată stinse. America Latină, probabil mai puţin afectată de războaie deschise, are totuşi multe ţări în care criminalitatea şi violenţele încă domnesc. Începând cu Haiti, cel mai sărac stat din Americi, unde aproape 80% din teritoriu este sub controlul bandelor criminale, spre neputinţa guvernului şi a comunităţii internaţionale.

Calea iertării spre pace

Atât de multe conflicte, atât de multe probleme nerezolvate, toate unite de suferinţa pe care o generează în rândul civililor, în special în rândul celor mai vulnerabili. Lumea, aşa cum a indicat Papa Leon al XIV-lea, are nevoie urgentă de o schimbare de perspectivă, deoarece "fără iertare nu va exista niciodată pacea". "Adevărata iertare nu aşteaptă căinţa, ci este oferită mai întâi", a explicat Pontiful în audienţa generală de miercurea trecută din Aula "Paul al VI-lea", menţionând că "a ierta nu înseamnă a nega răul, ci a-l împiedica să genereze alt rău".

Valerio Palombaro

(După Vatican News, 22 august 2025)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu