|
© Vatican Media |
Papa Francisc: Audiența jubiliară de sâmbătă, 11 ianuarie 2025
A spera înseamnă a reîncepe - Ioan Botezătorul
Iubiți frați și surori, bună ziua!
Mulți dintre voi se află aici, la Roma, ca "pelerini ai speranței". Începem în această dimineață audiențele jubiliare de sâmbătă, care vor să primească și să îmbrățișeze în mod ideal pe toți cei care, din toate părțile lumii, vin să caute un nou început. De fapt, Jubileul este un nou început, posibilitatea pentru toți de a reporni de la Dumnezeu. Cu Jubileul se începe o viață nouă, o etapă nouă.
În aceste sâmbete aș vrea să evidențiez, de fiecare dată, vreun aspect al speranței. Este o virtute teologală. Și în latină virtus înseamnă "forță". Speranța este o forță care vine de la Dumnezeu. Speranța nu este o obișnuință sau o trăsătură a caracterului - pe care o avem sau n-o avem -, ci o forță de cerut. De aceea ne facem pelerini: venim să cerem un dar, pentru a reîncepe pe drumul vieții.
Urmează să celebrăm sărbătoarea Botezului lui Isus și asta ne face să ne gândim la acel mare profet al speranței care a fost Ioan Botezătorul. Despre el Isus a spus ceva minunat: că este cel mai mare dintre cei născuți din femeie (cf. Lc 7,28). Așadar, înțelegem de ce atâția oameni mergeau la el, cu dorința unui nou început, cu dorința de a reîncepe. Și Jubileul ne ajută în asta. Botezătorul apărea într-adevăr mare, apărea credibil în personalitatea sa. Așa cum noi astăzi trecem prin Poarta Sfântă, tot așa Ioan propunea să se treacă prin fluviul Iordan, intrând în Țara Promisă așa cum se petrecuse cu Iosue prima dată, a reîncepe, a primi pământul de la capăt, ca prima dată. Surorilor și fraților, acesta este cuvântul: a reîncepe. Să ne punem asta în cap și să spunem toți împreună: "a reîncepe". Să spunem împreună: a reîncepe! [toți repetă de mai multe ori]. Iată, nu uitați asta: a reîncepe.
Însă Isus, imediat după acel mare compliment, adaugă ceva ce ne face să ne gândim: "Căci eu vă spun: nimeni dintre cei născuți din femeie nu este mai mare decât Ioan; însă cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu este mai mare decât el" (v. 28). Speranța, fraților și surorilor, este în întregime în acest salt de calitate. Nu depinde de noi, ci de împărăția lui Dumnezeu. Iată surpriza: a primi împărăția lui Dumnezeu ne duce într-o nouă ordine de măreție. Lumea noastră, noi toți avem nevoie de aceasta! Și noi ce trebuie să facem? [Toți: "A reîncepe!"]. Nu uitați asta.
Când Isus rostește acele cuvinte, Botezătorul este în închisoare, plin de întrebări. Și noi purtăm în pelerinajul nostru atâtea întrebări, pentru că sunt mulți "Irozii" care încă mai contrastează împărăția lui Dumnezeu. Însă Isus ne arată calea nouă, calea Fericirilor, care sunt legea surprinzătoare a evangheliei. Așadar, să ne întrebăm: Am înăuntrul meu o adevărată dorință de a reîncepe? Gândiți-vă, fiecare dintre voi: Înăuntrul meu, vreau să reîncep? Am voința de a învăța de la Isus cine este cu adevărat mare? Cel mai mic, în împărăția lui Dumnezeu, este mare. Pentru că noi trebuie... [Toți: "Să reîncepem!"].
Așadar, învățăm de la Ioan Botezătorul să credem din nou. Speranța pentru casa noastră comună - acest Pământ al nostru atât de abuzat și rănit - și speranța pentru toate ființele umane se află în diferența lui Dumnezeu. Măreția sa este diferită. Și noi să reîncepem de la această originalitate a lui Dumnezeu, care a strălucit în Isus și care acum ne angajează să slujim, să iubim frățește, să ne recunoaștem mici. Și să-i vedem pe cei mici, să-i ascultăm și să fim glasul lor. Iată noul început, acesta este jubileul nostru. Și atunci noi trebuie... [Toți: "Să reîncepem!"]. Mulțumesc.
* * *
În sfârșit gândul meu se îndreaptă spre tineri, spre bolnavi, spre bătrâni și spre noii căsătoriți. Vă încurajez să trăiți bine anul Jubileului, care oferă posibilitatea de a lua din tezaurul de har și de milostivire încredințat Bisericii de Dumnezeu. Și dragi frați, dragi surori, să ne rugăm pentru pace. Să nu uităm niciodată că războiul este o înfrângere, mereu! Să ne rugăm pentru țările aflate în război, ca să vină pacea.
Și pentru toți binecuvântarea mea!
Franciscus
Traducere de pr. Mihai Pătrașcu