Ultimul consistoriu public ordinar pentru crearea de noi cardinali a avut loc pe 30 septembrie 2023. © Vatican Media

Ce este un consistoriu? Răspunsuri la câteva întrebări

Sâmbătă, 7 decembrie 2024, Papa Francisc va crea 21 de noi cardinali la un consistoriu la Roma, inclusiv arhiepiscopii de Teheran, Iran, Tokyo şi Toronto. Iată ce trebuie să ştiţi.

Ce este un consistoriu?

Cardinalii sunt cei mai apropiaţi asistenţi şi consilieri ai papei din întreaga lume. Un consistoriu este o reuniune oficială a Colegiului Cardinalilor. Papa îi poate convoca din mai multe motive.

Unul dintre cele mai frecvente motive pentru un consistoriu, cum este cazul de faţă, este crearea de noi cardinali. Ceremonia în cadrul căreia papa creează cardinali este cunoscută sub numele de consistoriu public obişnuit.

Un alt consistoriu pe care papa îl poate convoca este un consistoriu obişnuit pentru a vota asupra cauzelor noilor sfinţi, ultimul pas înainte de a avea loc o canonizare oficială.

Există, de asemenea, consistorii extraordinare, la care fiecare cardinal este aşteptat să participe, cu excepţia unui motiv serios.

Ultimul consistoriu public ordinar pentru crearea de noi cardinali a avut loc pe 30 septembrie 2023. Printre noii cardinali se numără cardinalul Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului; cardinalul Stephen Chow din Hong Kong; şi cardinalul Victor Manuel Fernández, prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinţei.

Cine va fi făcut cardinal în acest weekend?

Douăzeci şi unu de bărbaţi din întreaga lume vor primi "pălăria roşie" şi vor deveni cardinali la consistoriul din această lună.

Printre aceştia se numără arhiepiscopul Frank Leo, arhiepiscop mitropolit de Toronto în Canada; arhiepiscopul Tarcisius Isao Kikuchi, SVD, arhiepiscop mitropolit de Tokyo în Japonia; arhiepiscopul Dominique Joseph Mathieu, OFMConv, arhiepiscop de Teheran-Ispahan, un episcop misionar belgian în Iran; părintele Fabio Baggio, CS, subsecretar pentru secţiunea Migranţi şi refugiaţi a Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale (din Italia); părintele Timothy Radcliffe, OP, un teolog din Regatul Unit; şi arhiepiscopul Domenico Battaglia din Napoli, Italia.

Ce se va întâmpla de fapt la acest consistoriu?

Pe lângă faptul că va oferi fiecărui nou cardinal pălăria, sau "bereta" (în italiană, "biretta"), Papa Francisc, la Liturghia din 7 decembrie din Bazilica "Sfântul Petru", va pune un inel pe mâna fiecărui nou cardinal în timp ce va rosti: "Primeşte acest inel din mâna lui Petru şi să ştii că prin iubirea Principelui Apostolilor se întăreşte iubirea ta faţă de Biserică" ("Accipe anulum de manu Petri et noveris dilectione Principis Apostolorum dilectionem tuam erga Ecclesiam roborari"). De asemenea, fiecare va primi decretul oficial (sau bula papală) care anunţă crearea sa drept cardinal.

Bereta purpurie este, după cum va recita papa, un "semn al demnităţii cardinalatului, semnificând disponibilitatea voastră de a acţiona cu curaj, chiar până la vărsarea sângelui vostru, pentru creşterea credinţei creştine, pentru pacea şi liniştea poporului lui Dumnezeu, pentru libertatea şi creşterea Sfintei Biserici Romane".

Imediat înainte, noii cardinali vor face o profesiune de credinţă prin recitarea Crezului. Ei vor rosti apoi un jurământ de fidelitate şi supunere faţă de papă şi succesorii săi.

De asemenea, papa va atribui fiecărui nou cardinal o biserică din Dieceza de Roma, numită "biserică titulară". Acest lucru îl leagă şi mai mult pe cardinal de Roma şi de papă, care este episcop al Romei.

Ceilalţi membri ai Colegiului Cardinalilor, clerul, catolicii şi membrii publicului pot participa cu toţii la un consistoriu pentru crearea cardinalilor.

Aşadar, câţi cardinali vor fi şi de ce contează?

Sfântul Paul al VI-lea a stabilit în 1970 că nu pot participa la procesul de alegere a unui papă acei cardinalii cu vârsta de 80 de ani şi peste - astfel, cardinalii care au mai puţin de 80 de ani sunt cunoscuţi drept "electori". Paul al VI-lea a stabilit, de asemenea, o limită numerică pentru numărul de electori, plafonându-l la 120, însă numărul a depăşit ocazional această cifră.

Numărul cardinalilor electori din colegiu - şi, de fapt, numărul cardinalilor în general - este în continuă schimbare, deoarece în orice moment cardinalii îşi pot sărbători cea de-a 80-a aniversare sau pot deceda.

Începând cu luna octombrie a acestui an, 15 membri ai Colegiului Cardinalilor au împlinit 80 de ani de la ultimul consistoriu, pierzându-şi astfel şansa de a participa la o viitoare alegere papală, potrivit National Catholic Register, partenerul de ştiri al CNA.

După consistoriul din decembrie, vor exista 141 de cardinali electori (cu excepţia decesului neaşteptat al vreunuia dintre cardinali) - dintre care 111 (79%) au fost numiţi de Papa Francisc.

De la alegerea sa în 2013, Papa Francisc a creat 142 de cardinali din 70 de ţări la nouă consistorii.

(După Jonah McKeown, Catholic News Agency, 6 decembrie 2024)

Traducere de Ovidiu Bişog