© Vatican Media

Papa Francisc: Audienţa generală de miercuri, 7 august 2024

Ciclu de cateheze. Duhul şi Mireasa. Duhul Sfânt conduce poporul lui Dumnezeu la întâlnirea cu Isus, speranţa noastră. 5. "S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria". Cum să-l zămislim şi să-l naştem pe Isus

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Cu cateheza de astăzi intrăm în a doua fază a istoriei mântuirii. După ce l-am contemplat pe Duhul Sfânt în opera creaţiei, îl vom contempla timp de câteva săptămâni în opera răscumpărării, adică a lui Isus Cristos. Aşadar, trecem la Noul Testament şi îl vedem pe Duhul Sfânt în Noul Testament.

Tema de astăzi este Duhul Sfânt în întruparea Cuvântului. Citim în Evanghelia lui Luca: "Duhul Sfânt va veni asupra ta" - o, Maria - "şi puterea Celui Preaînalt te va umbri" (1,35). Evanghelistul Matei confirmă această realitate fundamentală care se referă la Maria şi la Duhul Sfânt, spunând că Maria "s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt" (1,18).

Biserica a cules această realitate revelată şi a situat-o foarte repede în inima Simbolului credinţei sale. În Conciliul Ecumenic din Constantinopol, din 381 - cel care a definit dumnezeirea Duhului Sfânt -, acest articol a intrat în formula din "Crez".

Aşadar, este vorba despre o realitate de credinţă ecumenică, pentru că toţi creştinii mărturisesc împreună acelaşi Simbol al credinţei. Evlavia catolică, din timpuri imemorabile, a scos din el una dintre rugăciunile sale zilnice, Angelus.

Acest articol de credinţă este fundamentul care permite să vorbim despre Maria ca despre Mireasa prin excelenţă, care este figură a Bisericii. De fapt, Isus - scrie Sfântul Leon cel Mare - "aşa cum s-a născut prin lucrarea Duhului Sfânt dintr-o fecioară mamă, tot aşa face rodnică Biserica, Mireasa sa neprihănită, cu suflul vital al aceluiaşi Duh" (Discursul 12 despre Pătimire, 3, 6: PL 54, 356). Acest paralelism este reluat în constituţia dogmatică Lumen gentium, care spune astfel: "Prin credinţă şi ascultare, ea a născut pe pământ pe însuşi Fiul Tatălui, necunoscând bărbat, sub adumbrirea Duhului Sfânt. [...] Contemplând sfinţenia tainică a Mariei şi imitându-i iubirea, împlinind cu fidelitate voinţa Tatălui, prin primirea cu credinţă a cuvântului lui Dumnezeu, Biserica devine şi ea mamă: prin predicare şi botez naşte la o viaţă nouă şi nepieritoare pe fiii zămisliţi de la Duhul Sfânt şi născuţi din Dumnezeu" (nr. 63; 64).

Încheiem cu o reflecţie practică pentru viaţa noastră, sugerată de insistenţa Scripturii asupra verbelor "a zămisli" şi "a naşte". În profeţia lui Isaia auzim: "Iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu" (7,14); şi îngerul îi spune Mariei: "Vei zămisli şi vei naşte un fiu" (Lc 1,31). Maria mai întâi l-a zămislit, apoi l-a născut pe Isus: mai întâi l-a primit în ea, în inimă şi în trup, apoi l-a născut.

Aşa se întâmplă pentru Biserică: mai întâi primeşte Cuvântul lui Dumnezeu, lasă "să vorbească la inima sa" (cf. Os 2,16) şi îi "umple măruntaiele" (cf. Ez 3,3), după două expresii biblice, pentru a-l naşte după aceea cu viaţa şi predicarea. A doua operaţiune este sterilă fără prima.

Şi Biserica, în faţa misiunilor care depăşesc forţele sale, vine în mod spontan să pună aceeaşi întrebare: "Cum va fi aceasta?". Cum este posibil a-l vesti pe Isus Cristos şi mântuirea sa unei lumi care pare să caute numai bunăstarea? Şi răspunsul este acelaşi de atunci: "Veţi primi puterea Duhului Sfânt". Fără Duhul Sfânt Biserica nu poate merge înainte, Biserica nu creşte, Biserica nu poate predica.

Ceea ce se spune despre Biserică în general este valabil şi pentru noi, pentru fiecare botezat. Fiecare dintre noi se află uneori, în viaţă, în situaţii care depăşesc propriile forţe şi se întreabă: "Cum pot să înfrunt această situaţie?". Ajută, în aceste cazuri, să ne repetăm nouă înşine ceea ce îngerul i-a spus Fecioarei: "La Dumnezeu nimic nu este imposibil" (Lc 1,37).

Fraţilor şi surorilor, să reluăm, aşadar, şi noi, de fiecare dată, drumul nostru cu această certitudine încurajatoare în inimă: "La Dumnezeu nimic nu este imposibil". Şi dacă noi credem asta, vom face minuni. La Dumnezeu nimic nu este imposibil.

________

APEL

Continui să urmăresc cu mare preocupare situaţia din Orientul Mijlociu şi reafirm apelul meu tuturor părţilor implicate aşa încât conflictul să nu se lărgească şi să înceteze imediat focul pe toate fronturile, începând din Gaza, unde situaţia umanitară este foarte gravă şi nesustenabilă. Mă rog pentru ca această căutare a păcii să stingă conflictele, iubirea să învingă ura şi răzbunarea să fie dezarmată de iertare.

Vă cer să vă uniţi cu rugăciunea mea şi pentru martirizata Ucraina, Myanmar, Sudan: aceste populaţii aşa de încercate de război să poată regăsi repede mult dorita pace.

Să unim eforturile noastre şi rugăciunile noastre ca să fie eliminate discriminările etnice în regiunile din Pakistan şi din Afganistan, în special discriminările împotriva femeilor.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu