© Vatican Media

Elenita de Jesús, importantă pentru Biserica portoricană, dar nu este Fecioara Maria

Prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinţei a emis o clarificare definitivă cu privire la presupusele evenimente supranaturale legate de Sanctuarul Sfântului Munte din Puerto Rico: în faţa încercărilor de a atribui misionarului identitatea lui Isus sau a Fecioarei Maria, verdictul nu poate fi decât "constat de non supernaturalitate", fără supranaturalitate.

"Nu se poate nega că figura lui Elenita de Jesús posedă o mare valoare pentru Biserica din Puerto Rico şi trebuie să fie considerată ca un stimulent spre dăruirea totală pentru împărăţia lui Dumnezeu", dar este nevoie ca "aceia care o iubesc" să utilizeze figura sa "ca motivare pentru a se dedica numai lui Dumnezeu, evitând să îndrepte spre ea gesturile de cult care revin Mamei lui Isus Cristos, evitând astfel să dăuneze acestei comori denaturând semnificaţia originală".

Este ceea ce scrie cardinalul Victor Manuel Fernández, prefect al Dicasterului pentru Doctrina Credinţei, într-o scrisoare adresată episcopului de Caguas, în Puerto Rico, Monseniorul Eusebio Ramos Morales. Datată la 1 august 2024 şi aprobată de papa, scrisoarea se referă la presupusele evenimente supranaturale legate de Sanctuarul Sfântului Munte, în sud-estul insulei, şi de Elenita de Jesús, catehetă misionară, care a trăit la trecerea dintre secolul al XIX-lea şi al XX-lea.

"Constat de non supernaturalitate", nicio supranaturalitate

Cardinalul, după ce a citit "cu multă atenţie documentaţia" trimisă de Monseniorul Ramos, "care a adunat diferite studii care provin de la persoane cu diferite puncte de vedere" şi ţinând cont de "opinia sa ponderată" ca episcop, a considerat necesară, pentru îngrijirea credinţei credincioşilor, "o clarificare definitivă". Astfel, în scrisoare, cardinalul Fernández afirmă că "trebuie să fie evitată total orice identificare a lui Elenita de Jesús cu Domnul Nostru Isus Cristos, unicul Răscumpărător, sau cu Fecioara Maria, prima cooperatoare în opera Fiului său. În faţa oricărei tentative de a atribui lui Elenita de Jesús identitatea Domnului sau a Mariei Preasfinte, judecata nu poate să fie alta decât «constat de non supernaturalitate». Elenita de Jesús nu este Fecioara Maria". Prin urmare, se autorizează episcopul de Caguas "să emită respectivul decret cu dispoziţiile pe care le va considera necesare (cf. Dicasterul pentru Doctrina Credinţei, Norme pentru a proceda în discernământul de presupuse fenomene supranaturale, 17 mai 2024, Art. 21 § 1). Acesta - afirmă cardinalul Fernández - trebuie să se aplice şi în ceea ce priveşte apariţiile neautentice sau resturile de sânge care nu trebuie să fie venerate".

În articolul 21 § 1 din noile norme despre discernământul de presupuse fenomene supranaturale se citeşte că "După ce s-a primit răspunsul Dicasterului, rămânând neatinsă indicaţia diferită din partea acestuia, episcopul diecezan, în acord cu Dicasterul, va face cunoscut poporului lui Dumnezeu cu claritate judecata despre faptele despre care este vorba". În acest caz votul final este o "Declaratio de non supernaturalitate" prin care "episcopul diecezan este autorizat de dicaster să declare că fenomenul este recunoscut ca non-supranatural".

Elenita a trăit în caritate şi în vestirea evangheliei

După ce a făcut această clarificare, prefectul Dicasterului pentru Doctrina Credinţei o defineşte pe Elenita de Jesús o femeie "care a trăit sub impulsul Duhului Sfânt, în caritate şi în vestirea evangheliei, şi inspirată de o iubire profundă faţă de Mama cerească, Fecioara Maria"; o catehetă care a slujit "Biserica într-un moment determinant al istoriei, când credinţa catolică era ameninţată serios", identificându-se "cu poporul său suferind". Citează apoi cuvintele Monseniorului Ramos, conform cărora Elenita a umblat în mijlocul unui popor foarte sărac "ca discipolă a lui Isus şi sub mantia Fecioarei Maria", însuşindu-şi "foamea şi necesităţile oamenilor umili", precum şi "neliniştile sale de credinţă şi de speranţă". Oamenii o numeau "mamă" datorită atitudinilor frumoase pe care le vedeau în ea: simplitatea, virtuţile creştine, austeritatea de viaţă, spiritualitatea, capacitatea catehetică.

A evita exprimări care generează dezorientare

"Elenita - subliniază cardinalul Fernández - avea o evlavie puternică faţă de Fecioara Maria. Se relatează că purta cu sine un tablou al Fecioarei şi că a cerut să i se trimită o imagine a Fecioarei din Spania; că a construit diferite capele mariane şi că a promovat cultul Fecioarei de pe Muntele Carmel." "Este adevărat - adaugă el - că în viaţa sa găsim semne ale marii uniri cu Cristos Isus suferind şi că în multe dintre gesturile sale se prelungea afectul Mariei, Mama cerului. Diferiţi martori spun că se asemăna cu Fecioara şi unii, într-un exces de admiraţie, comiteau greşeala de a afirma că era însăşi Fecioara. Unele expresii pe care probabil că obişnuia să le folosească ea însăşi puteau crea dezorientare, dar în acele timpuri, când cateheţii misionari din acele locuri se simţeau foarte identificaţi cu vreun sfânt, foloseau cuvinte care în realitate voiau să spună «eu îi aparţin lui», «mă identific cu». Astăzi nu ne exprimăm în acest mod, pentru că ar putea genera dezorientare. Prin urmare, orice exprimare de apreciere faţă de Elenita trebuie să evite de a da impresia că afirmă că ea ar fi Fecioara Maria."

Sfântul Munte să fie un loc unde să fie adorat Isus Cristos

"Figura lui Elenita - afirmă cardinalul - ne vorbeşte despre iubirea faţă de Isus Cristos şi faţă de Maria, despre demnitatea femeilor, despre dăruire generoasă, angajare, austeritate. Ne vorbeşte, în mod elocvent, şi despre îngrijirea şi apărarea săracilor." Şi conclude: "Să dea Dumnezeu ca, evitând tot ceea ce poate să creeze dezorientare, să ne îndreptăm urechile şi inima spre evanghelie, care trebuie să răsune zi după zi pe Sfântul Munte, ca să fie mereu un loc unde să fie adorat Isus Cristos, unicul Domn şi Răscumpărător, aşa cum ar fi dorit cu siguranţă Elenita de Jesús, umilă şi săracă între săraci".

(După Vatican News, 2 august 2024)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu