Iaşi: "Călăuza" - simpozion în memoria preotului Cornel Cadar

Într-o zi senină de sâmbătă, 9 martie 2024, la Iaşi, prin Liturghia celebrată în Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" şi simpozionul intitulat "Călăuza", desfăşurat în Aula "Fericitul Anton Durcovici" a Catedralei Romano-Catolice "Sfânta Fecioară Maria, Regină" a fost comemorat preotul Cornel Cadar. În acest an se împlinesc 60 de ani de la naşterea lui (5 martie 1964) şi 5 ani de la plecarea sa la Tatăl ceresc (25 decembrie 2019).

"Mulţumim, părinte Cornel!" Acesta a fost mesajul cu care s-a încheiat sâmbătă, 9 martie 2024, evenimentul "Călăuza - simpozion în memoria preotului Cornel Cadar".

De fapt, acesta a fost gândul care a iniţiat şi care i-a animat permanent pe organizatorii acestui simpozion: un gând de recunoştinţă pentru tot ce a însemnat părintele Cornel în vieţile noastre.

Organizarea simpozionului a demarat încă de anul trecut din luna august când s-a format grupul de coordonare, grupurile de Whatsapp dedicate evenimentului şi când s-au făcut primii paşi concreţi. După o consultare a celor aproximativ 80 de persoane de pe grupurile de Whatsapp, s-a decis numele simpozionului şi afişul acestuia. S-a gândit structura evenimentului şi s-au fixat reperele orare după care s-a fixat programul, apoi s-a trecut la detaliile de conţinut: persoane invitate, materiale audio, video sau scrise şi altele.

Cu aproximativ două săptămâni înainte de eveniment s-a trecut la o promovare mai intensă a simpozionului pe diverse canale: postere ale evenimentului la afişierele parohiilor din Iaşi, invitaţii personalizate, promovare pe canalele clasice de socializare, ştire pe site-ul ercis.ro al Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi şi prezenţa în studioul postului de radio al acesteia, ERCIS FM, în cadrul unei emisiuni realizate pe 5 martie (ziua de naştere a părintelui Cornel).

Durata destul de mare pe care proiectasem să se întindă momentele din cadrul simpozionului (7-8 ore) era oarecum descurajanta pentru eventualii participanţi doritori şi asta a fost o permanentă sursă de emoţii pentru organizatori. Un timp mai scurt oricum nu putea fi luat în calcul având în vedere persoana şi personalitatea pe care doream să o evocăm: părintele Cornel Cadar. Vor veni oamenii? Nu vor veni? Emoţiile au început să se risipească după ce am început promovarea evenimentului atunci când am început să primim reacţiile. Oameni din toată ţara şi din afara ei trimiteau mesaje de încurajare şi felicitări pentru iniţiativă. Personal, două situaţii care mi-au ajuns la urechi m-au încurajat într-un mod deosebit. Unul din invitaţii la simpozion ar fi trebuit ca pe data de 9 martie, în acea sâmbătă, să fie naş la cununia unei tinere familii. Au vorbit cu viitorii miri şi au amânat căsătoria pentru a doua zi, duminică, încât să poată participa la simpozion. A doua situaţie mi-a fost povestită de unul din preoţii vicari care mi-a spus că o doamnă a fost atât de entuziasmată de eveniment încât va veni să participe chiar dacă venea la eveniment direct din tura de noapte.

În seara dinaintea simpozionului, alte emoţii aveau să îi mai răscolească puţin pe organizatori. Prezentările pregătite pentru simpozion se încăpăţânau să nu funcţioneze pe proiectorul instalat în Aula "Fericitul Anton Durcovici". Atunci au intrat în rol băieţii de la tehnic ai ERCIS FM şi au găsit soluţia. După o scurtă trecere în revistă şi testare a tuturor materialelor pregătite, în jurul orei 22 toată lumea s-a retras la odihnă. Urmă o zi plină.

Sâmbătă dimineaţă a început cu un soare blând de primăvară. Biserica veche, catedrala, locul în care inimile tuturor celor veniţi la eveniment băteau mai tare pentru că acolo a prins contur tinereţea noastră, a început să se umple. Zece preoţi şi doi episcopi, Preasfinţitul Petru Sescu, episcop auxiliar, şi Preasfinţitul Petru Gherghel, episcop emerit, prieteni şi colaboratori ai părintelui Cornel, au reuşit să vină să cinstească amintirea părintelui Cornel, oficiind Liturghia cu requiem care deschidea evenimentul. Cu siguranţă mult mai mulţi ar fi vrut să participe, dar îndatoririle de preoţi au făcut imposibilă prezenţa. Părintele Adrian Blăjuţă, predicatorul la această Liturghie, a subliniat importanţa Sfintei Liturghii în viaţa părintelui Cornel şi acea "bucurie", cuvântul care a devenit semnătura de final pentru aproape toate mesajele pe care le trimitea altora.

În aulă toate scaunele pregătite de organizatori s-au dovedit a nu fi suficiente pentru cei prezenţi. Au fost prezente permanent pe parcursul evenimentului aproximativ 80 de persoane. Cu începerea simpozionului emoţia a început să curgă în valuri, de această dată nu din partea organizatorilor, ci mult mai mult din partea participanţilor şi a invitaţilor care au venit să dea mărturii despre momente înălţătoare petrecute în prezenţa părintelui Cornel. Nu se mai punea problema reuşitei evenimentului, ci doar aceea a cât de departe ne vor duce valurile de emoţie.

Startul l-a dat cum era şi firesc principalul "vinovat" pentru aducerea părintelui Cornel în Iaşi, Preasfinţitul Petru Gherghel. "Bucurie" a fost ecoul ce a reieşit din alocuţiunea Excelenţei Sale.

Foştii tineri din preajma părintelui Cornel, tinerele familii care l-au avut aproape, cu toţii au scos din umbra uitării amintiri şi poveşti care au creionat în mod minunat chipul părintelui Cornel. Părintele Cristian Diac şi părintele Viorel Ababei au adus în faţa celor prezenţi şi perioada aceea grea a anului suferinţei. A fost emoţie, dar nu cred că a fost tristeţe. A fost ultima mărturie de credinţă a părintelui Cornel. Între timp ni s-a alăturat şi Preasfinţitul Petru Sescu, întors în grabă de la un alt eveniment important ce se desfăşura concomitent la Institutul Teologic din Copou. Excelenţa Sa ne-a transmis salutul episcopului diecezei, Preasfinţitul Iosif Păuleţ (aflat în vizită pastorală la Bârgăuani), şi a aşternut propria contribuţie la cufărul cu amintiri, el fiind unul din prietenii foarte apropiaţi ai părintelui Cornel. După o scurtă pauză de prânz a venit rândul prietenilor părintelui Cornel din celelalte confesiuni creştine să dea mărturie despre un mare prieten. Domnul Dănuţ Mănăstireanu (cu un mesaj video înregistrat), domnul Dănuţ Jemna, domnul Liviu Ciortuz, domnul George Dumitriu şi doamna Mariana Macarie au scos la lumină o zonă mai puţin cunoscută a vieţii părintelui Cornel. Inima mare a părintelui Cornel a fost în stare să-i cuprindă pe toţi cei îndrăgostiţi de Cristos, fără să se uite la graniţele trasate de dogme şi tradiţii. L-am redescoperit pe părintele Cornel ca instrument docil în mâinile Domnului.

Teama pe care organizatorii au avut-o la început că proiectul simpozionului se întindea pe o perioadă mult prea lungă s-a dovedit a fi nejustificată. Intraţi în lumea amintirilor cu toţii am uitat de timp şi acesta ne-a taxat nemilos. Părintele Alois Moraru care fusese invitat să povestească despre activitatea părintelui în domeniul cercetării istorice şi-a dat seama că nu ne vom mai putea încadra în programul anunţat şi a redus prezentarea la doar două minute, îndatoririle sacre de preot obligându-l să ne părăsească. Finalul a fost unul pentru marile ecrane. Carmen Olaru împreună cu invitaţii dumneaei, doamna Oana Lazăr (realizator de emisiuni la TVR Iaşi) şi domnul Paul Palencsar (teolog şi, de asemenea, om de televiziune) au realizat un mult prea scurt, dar înălţător talk-show în care au evocat imaginea fostului lor coleg de la TVR Iaşi, părintele Cornel.

În final, un scurt fragment din testamentul părintelui Cornel ne-a indicat drumul pe care preotul nostru drag ne recomandă să îl urmăm fără el.

Ultimul "slide" al prezentării a ridicat în picioare toţi participanţii la simpozion. În aplauze frenetice cu toţii ne-am unit sub un singur gând: mulţumim, părinte Cornel!

Dragoş Florean

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 9 martie: Iaşi: "Călăuza" - simpozion în memoria preotului Cornel Cadar. Foto: Ovidiu Bişog

* * *

Înregistrări video: Liturghia

Înregistrări video: Simpozionul - partea I

Înregistrări video: Reportaj la TVR Iaşi