Valea Mare: O prietenie vie. In memoriam pr. Valentin Farţade-Gabor, OFMConv.

Din toamna anului trecut, părintele Michel-Marie Zanotti-Sorkine îşi propusese să ajungă în luna februarie 2024 în România, însoţit de trei doamne credincioase din Franţa. Multe amintiri şi prietenii îl leagă de Moldova şi de Ordinul Franciscan din care a făcut parte. În anul 1995-1996 a fost formator de novici la Huşi alături de părintele Valentino Maragno, iar printre cei 44 de novici se afla şi fratele Valentin Maria Farţade-Gabor cu care a legat o prietenie sfântă. Ajuns în ţară, părintele Michel a făcut un scurt pelerinaj din care nu au lipsit locurile dragi inimii sale, locuri în care a trăit şi părintele Valentin: Huşi, Iaşi, Cacica, Roman, încheind cu Valea Mare-Faraoani.

Vineri, 23 februarie 2024, ajuns la Valea Mare, prima oprire a fost la cimitirul din Valea Mare, unde era aşteptat de mama, surorile, nepoţi şi prieteni ai părintelui Valentin. Ajunşi la mormânt, prezenţa părintelui Valentin s-a făcut simţită prin tăcere, interiorizare şi comuniune în rugăciune.

După vizitarea mormintelor familiei, părintele Michel şi-a exprimat dorinţa de a revedea casa familiei; aici a fost răsfoit albumul de fotografii şi s-au depănat amintiri din vizitele anterioare (2004, 2015).

Seara, la sfânta Liturghie, alături de părintele Iosif Dămătăr, paroh şi decan de Bacău Sud, au concelebrat părintele Damian Patraşcu, ministru provincial al Ordinului Fraţilor Minori Conventuali, şi părintele Michel-Marie Zanotti-Sorkine, comemorând cei 20 de ani de la trecerea la ceruri a părintelui Valentin.

În cadrul cuvântului de învăţătură, părintele Damian Patraşcu a evidenţiat cum, în "Vinerea Mare" a familiei Farţade-Gabor, comunitatea a fost alături de familia părintele Valentin şi continuă să le fie alături, apreciind participarea întregii comunităţi la sfânta Liturghie şi atunci, în ziua de 7 iulie 2003, dar şi acum.

La sfârşitul sfintei Liturghii, după mulţumirile realizate de părintele paroh Iosif Dămătăr, ia cuvântul părintele Michel care îşi exprimă bucuria de a fi prezent în comunitatea din Valea Mare. Începând din anul de noviciat trăit la Huşi, Vaslui, pr. Michel îşi exprimă admiraţia faţă de tânărul Valentin, pe care îl găsea în fiecare zi, dis-de-dimineaţă, cel dintâi prezent în biserică, recules în rugăciune în faţa lui Isus din Tabernacol şi a Maicii Sfinte. "Valentin a trăit în mod excepţional două lucruri: relaţia lui cu Isus şi cu Maria care era foarte puternică, dar nu numai pentru că se ruga, dar şi căuta să trăiască în prezenţa lui Isus şi a Mariei, voia să trăiască în contact cu ei. Eram uimit de această iubire pe care o trăia Valentin faţă de Dumnezeu, faţă de Isus, faţă de Maria şi faţă de semeni". Al doilea lucru era faptul că părintele Valentin căuta totdeauna să îi iubească pe ceilalţi. Atunci când, pe stadion, la fotbal, se enerva pe cineva, când ajungea acasă, se aşeza în genunchi în faţa celui pe care îl supărase şi îşi cerea iertare, acest lucru fiind o dovadă de iubire vie. "Valentin căuta să nu judece pe nimeni, un lucru dificil de trăit deoarece toată ziua judecăm, iar el a căutat mereu să vadă binele în celelalte persoane, deoarece nimeni nu este în totalitate rău sau în totalitate bun, suntem combinaţi." Părintele Michel invită în mod special copiii şi tinerii, să privească exemplul de credinţă al consăteanului lor, părintele Valentin, să îi ceară ajutorul în trăirea iubirii faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele, şi încheie, încredinţându-se rugăciunilor comunităţii vălemărene pe care el o poartă în inimă.

Sâmbătă dimineaţa, înainte de a se îndrepta spre Bucureşti, părintele Michel Marie Zanotti Sorkine şi-a luat "La revedere" de la părintele Valentin şi de la familia lui, exprimându-şi dorinţa de a reveni în decembrie 2026, la comemorarea celor 50 de ani de la naşterea acestuia.

Mulţumim bunului Dumnezeu pentru darul vieţii şi lucrarea minunată realizată în părintele Valentin, îl rugăm să îl trimită în ajutorul nostru, convinşi fiind de disponibilitatea şi generozitatea cu care părintele Valentin, pe când trăia, a ajutat mereu, fără întârziere, pe oricine îl vedea în nevoie. Duhul Sfânt, prin mijlocirea Sfintei Fecioare Maria, să ne dea harul statorniciei în bine până la sfârşitul vieţii noastre.

Bernadeta Moreanu

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 23 februarie: Valea Mare: O prietenie vie. In memoriam pr. Valentin Farţade-Gabor, OFMConv.

* * *

Din arhiva ercis.ro:

Pr. Valentin Farţade-Gabor, OFMConv.

S-a născut la Bacău în ziua de 17 decembrie 1976, fiind al patrulea dintr-o familie cu nouă copii (3 fii şi 6 fiice). După ce a urmat ciclul şcolar primar şi gimnazial, la Şcoala generală nr. 2 din Valea Mare, în toamna anului 1991 a intrat la Seminarul Liceal Franciscan din Roman, unde a obţinut bacalaureatul în anul 1995. După terminarea liceului, în toamna anului 1995, Valentin - la Huşi - începe anul de probă al noviciatului. După terminarea noviciatului a fost trimis de către superiori în comunitatea formativă din Longiano-Cesena (Italia) pentru anul propedeutic şi doi ani de filozofie făcuţi la "Antonianum" din Bologna (1996-1999). Fr. Valentin a rămas în memoria acelor confraţi italieni cu titlul: "Fratele care se ruga mult". În anul 1999 este trimis pentru studii teologice la Assisi, pe care le-a terminat cu succes în anul 2002. Anii de pregătire şi de formare, îl conduc pe Valentin la profesiunea solemnă şi definitivă în Ordinul Fraţilor Minori Conventuali, făcută la Hălăuceşti, în ziua de 1 septembrie 2001. La 4 octombrie 2002, fr. Valentin devine diacon, iar ascultarea îl trimite pentru anul de pastorală să slujească credincioşilor şi pelerinilor în sanctuarul din Cacica, loc potrivit pentru pregătirea la preoţie datorită unei profunde pietăţi mariane pe care fr. Valentin a cultivat-o mereu. Astfel pregătit, fr. Valentin, în ziua de 28 iunie, este sfinţit preot la Roman de către PS Petru Gherghel, episcop de Iaşi, iar ascultarea urma să-l trimită din toamnă la Roma ca să-şi definitiveze studiile printr-o specializare în teologia spirituală.

A decedat sâmbătă, 5 iulie 2003, într-un accident rutier, în timp ce se îndrepta spre satul natal (Valea Mare), unde urma ca duminică, 6 iulie 2003, să celebreze prima lui sfântă Liturghie. A fost dus de urgenţă la spital la Iaşi, dar nu a mai putut fi salvat; la ora 4.00 dimineaţă a trecut la cele veşnice. A fost depus mai întâi în capela Institutului Franciscan din Roman, apoi, în seara zilei de 5 iulie a fost dus la Valea Mare, unde mulţi credincioşi l-au aşteptat la intrarea în sat cu lumânările aprinse şi l-au condus în biserica parohială. Înmormântarea a avut loc la Valea Mare (BC), luni, 7 iulie 2003, începând cu ora 10.30.