Roma: Ziua Persoanelor Consacrate

Ca în fiecare an, şi de această dată păstorul comunităţii catolice române de la Roma, pr. Isidor Iacovici, ne-a invitat la sărbătoare, duminică 4 februarie 2024, iar noi, în limita posibilităţilor şi îndatoririlor noastre am răspuns cu bucurie împodobind biserica cu prezenţa noastră, deoarece s-a marcat în mod special şi solemn Ziua Persoanelor Consacrate. Acest eveniment ne-a adunat mai întâi la un moment de Adoraţie Euharistică pentru a ne ajuta să ne apropiem mai mult de mirele nostru care în mod tainic ne aşteaptă şi se bucură când venim să-l adorăm. După binecuvântarea cu Preasfântul Sacrament a urmat Sfânta Liturghie prezidată de pr. Octavian Enache, student la Roma, împreună cu pr. Isidor Iacovici, alături de care a mai fost un oaspete de onoare, pr. Francisc Ungureanu în vizită la Roma, şi alţi preoţi prezenţi în Cetatea Eternă atât pentru studii cât şi din alte motive pastorale.

La cuvântul de învăţătura părintele Octavian ne-a vorbit despre importanţa casei, şi spunea: "Casa indică spaţiul familiar, locul în care ne simţim protejaţi, un loc în care poate că uneori ne închidem pentru a nu fi văzuţi sau pur şi simplu pentru a nu fi deranjaţi".

Noi, care astăzi am răspuns afirmativ invitaţiei de a fi prezenţi la această celebrare, ne-am adunat în Casa Tatălui, care pentru noi persoanele consacrate, dar şi pentru fiecare creştin botezat ar trebui să însemne şi casa noastră, un loc în care ne simţim cu adevărat protejaţi de Duhul Sfânt şi de prezenţa iubitoare a Mântuitorului.

A mai spus părintele predicator: "Casa este, totodată, imaginea vieţii noastre. Uneori, liniştea sau întunericul căminului nostru este tulburat sau însufleţit de prezenţa unui oaspete neaşteptat, care, neinvitat sau neanunţat, dă buzna în spaţiul nostru, punând în mişcare noutăţi neaşteptate". Chiar daca noi ne îndepărtăm de casa Tatălui, El nu se îndepărtează de noi, din contra până nu răspundem şi nu ne predispunem să colaborăm la realizarea planului său cu noi, El tot vine şi ne solicită, ne provoacă acea "nelinişte interioara" care ne determină să-l recunoaştem în viaţa noastră ca fiind "oaspetele de onoare" ce merită toată atenţia şi viaţa noastră, ne cere să ne dăruim şi să-l slujim în cei de lângă noi.

De fapt părintele ne încuraja spunând: "Din fericire, Isus intră în casa noastră fără să ne anunţe. El intră fără stânjeneală în bolile şi fragilităţile noastre, în dezamăgirile şi resemnările noastre", adaugând mai apoi un gând din reflecţia Sfântului Părinte Papa Francisc, din 2 februarie 2024 tot cu ocazia acestei sărbători ce a avut loc în Basilica Sf. Petru la Roma: "Fraţi şi surori, aşteptarea lui Dumnezeu este importantă şi pentru noi, pentru drumul nostru de credinţă. În fiecare zi, Domnul ne vizitează, ne vorbeşte, se revelează în modalităţi neaşteptate şi, la sfârşitul vieţii şi al timpului, va veni. De aceea, El însuşi ne îndeamnă să rămânem treji, să veghem, să perseverăm în aşteptare.

Cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla, în realitate, este să alunecăm în "somnul spiritului": să adormim inima, să anesteziem sufletul, să depozităm speranţa în colţurile întunecate ale dezamăgirii şi resemnării".

Să ne străduim aşadar să fim mereu vigilenţi, să fim atenţi pentru a înţelege cum ni se manifestă şi ce doreşte de la noi, dar mai mult să putem fi pentru cei de lângă noi un semn vizibil al iubirii şi prezenţei sale.

La finalul Sfintei Liturghii, împreună i-am mulţumit lui Dumnezeu pentru darul chemării noastre, apoi preoţii din altar împreună cu credincioşii prezenţi ne-au mulţumit pentru răspunsul şi prezenţa noastră şi după tradiţionalul "La mulţi ani", celebrantul ne-a dat binecuvântarea finală. Totul s-a încheiat cu o "agapă frăţească" reîntorcându-ne apoi fiecare la misiunea noastră.

Sr. Camelia

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 4 februarie: Roma: Ziua Persoanelor Consacrate