© Vatican Media

Papa Francisc: Salut adresat angajaţilor din Vatican pentru prezentare urărilor de Crăciun (21 decembrie 2023)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Şi anul acesta Crăciunul ne face să ne întâlnim pentru a ne schimba urările. Mulţumesc pentru că aţi venit, şi cu cei din familiile voastre!

Contemplând împreună Misterul naşterii lui Isus, este frumos să putem percepe stilul lui Dumnezeu, care nu este grandios, nu este zgomotos, ci, dimpotrivă, este stilul ascunderii şi al micimii. Două cuvinte importante: ascundere şi micime. Ele ne transmit trăsătura blândă a lui Dumnezeu, care nu vine la noi pentru a ne nimici cu măreţia sa sau pentru a se impune cu mărinimia sa, ci se face prezent în cel mai obişnuit mod posibil, făcându-se unul dintre noi.

Ascundere şi micime. Dumnezeu se ascunde în micimea unui Prunc care se naşte, într-un cuplu de soţi - Maria şi Iosif - care nu stau sub reflectoare, în sărăcia unui grajd, pentru că nu era loc pentru ei în han. Acestea sunt trăsăturile distinctive ale Fiului lui Dumnezeu, care după aceea se prezintă lumii ca o mică sămânţă care moare ascunsă în pământ pentru a aduce rod. El este Dumnezeul celor mici, Dumnezeul celor din urmă şi, cu el, noi toţi învăţăm drumul de urmat pentru a intra în Împărăţia lui Dumnezeu: nu o religiozitate aparentă şi artificială, ci a deveni mici precum copiii.

Voi, preaiubiţilor, cunoaşteţi bine aceste două cuvinte. Munca voastră aici în Vatican se desfăşoară cel mai mult în ascunderea zilnică, adesea ducând înainte lucruri care pot să pară nesemnificative şi care, în schimb, contribuie la oferirea unei slujiri Bisericii şi societăţii. Vă mulţumesc pentru asta şi vă urez să puteţi continua munca voastră cu spirit de recunoştinţă, cu seninătate şi cu umilinţă, şi dând chiar acolo, în relaţiile cu colegii şi colegele voastre, mărturie creştină. Şi aici, ba chiar înainte de toate aici, este nevoie - e adevărat? - de această mărturie creştină. Priviţi ascunderea şi micimea lui Isus în grotă; priviţi simplitatea ieslei pe care aţi făcut-o acasă; şi fiţi siguri că binele, şi atunci când este ascuns şi invizibil, creşte fără a face zgomot. Binele creşte fără a face zgomot, se înmulţeşte în mod neaşteptat şi răspândeşte parfumul bucuriei. Nu uitaţi asta: binele creşte fără a face zgomot şi dă acea pace, acea bucurie inimii, care este atât de frumoasă.

Acest stil - ascunderea şi micimea - aş vrea să-l urez şi familiilor voastre şi copiilor voştri. Astăzi trăim într-un timp care uneori apare obsedat de apariţie, toţi încearcă să se pună în vitrină pe ei înşişi. Este timpul "machiajului": toţi se machiază, nu numai faţa, ci îşi machiază sufletul şi acest lucru este urât, şi încearcă să se pună în vitrină pe ei înşişi. A apărea, în special prin aşa-numitele social. Este cam cu a voi pahare preţioase de cristal fără a se preocupa ca vinul să fie bun. Vinul bun se bea într-un pahar obişnuit. Dar în familie aparenţele şi măştile nu contează - în familie se ştie tot -, sau oricum durează puţin; ceea ce contează este să nu lipsească vinul bun al iubirii, al duioşiei, al compasiunii reciproce. Şi acesta este stilul lui Dumnezeu: apropiere, compasiune şi duioşie. Şi iubirea - o ştim bine - nu face zgomot. O trăim în ascunderea şi în micimea gesturilor zilnice, în atenţiile pe care ştim să ni le schimbăm. Asta vă urez: să fiţi atenţi, în casele voastre şi în familiile voastre, la lucrurile mici de fiecare zi, la gesturile mici de recunoştinţă, la atenţia de a avea grijă. Privind ieslea, putem să ne imaginăm atenţia, duioşia Mariei şi a lui Iosif faţă de Pruncul care s-a născut. Vreau să vă urez vouă tuturor acest stil.

Dragi surori şi dragi fraţi, vă adresez cele mai bune urări de un Sfânt Crăciun. Este o urare pe care o extind şi la copiii voştri şi la tineri, la cei din familiile voastre, la bătrânii care locuiesc cu voi, în special la cei dragi ai voştri care sunt bolnavi. Fraţilor şi surorilor, să deschidem inima la bucurie: Domnul vine în mijlocul nostru! Crăciun fericit tuturor! Şi, vă rog, rugaţi-vă pentru mine. Mulţumesc!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.