© Vatican Media

Act de veneraţie faţă de Neprihănita în Piazza di Spagna
(8 decembrie 2023)

Rugăciunea Sfântului Părinte Francisc către Maria Neprihănită

Fecioară Neprihănită!
Venim la tine cu inima împărţită între speranţă şi angoasă.
Avem nevoie de tine, Mama noastră!
Dar, înainte de toate, vrem să-ţi mulţumim,
pentru că în tăcere, cum este stilul tău, tu veghezi asupra acestui oraş,
care astăzi te învăluie cu flori pentru a-ţi declara iubirea sa.
În tăcere, zi şi noapte, veghezi asupra noastră:
asupra familiilor, cu bucuriile şi preocupările - tu ştii bine asta -;
asupra locurilor de studiu şi de muncă; asupra instituţiilor şi oficiilor publice;
asupra spitalelor şi caselor de îngrijire; asupra închisorilor; asupra celor care trăiesc pe stradă;
asupra parohiilor şi a tuturor comunităţilor Bisericii din Roma.
Mulţumim pentru prezenţa ta discretă şi constantă,
care ne dă încurajare şi speranţă.
 
Tu ştii, avem nevoie de tine, Mamă,
pentru că tu eşti Neprihănita Zămislire.
Persoana ta, însuşi faptul că tu exişti
ne aminteşte că răul nu are nici primul, nici ultimul cuvânt;
că destinul nostru nu este moartea, ci viaţa,
nu este ura, ci fraternitatea, nu este conflictul, ci armonia,
nu este războiul, ci pacea.
Privind la tine, ne simţim întăriţi în această credinţă
că evenimentele uneori pun la grea încercare.
Şi tu, Mamă, îndreaptă ochii tăi de milostivire
asupra tuturor popoarelor oprimate de nedreptate şi de sărăcie,
încercate de război: Mamă, priveşte la martirizatul popor ucrainean,
la poporul palestinian şi la poporul israelian,
prăbuşite în spirala violenţei.
 
Astăzi, Mamă Sfântă, aducem aici, sub privirea ta,
atâtea mame care, aşa cum ţi s-a întâmplat ţie, sunt îndurerate.
Mamele care plâng copiii ucişi de război şi de terorism.
Mamele care îi văd plecând în călătorii de speranţă disperată.
Precum şi mamele care încearcă să-i dezlege din laţurile dependenţelor
şi cele care îi veghează într-o boală lungă şi dură.
 
Astăzi, Marie, avem nevoie de tine ca femeie,
pentru a-ţi încredinţa toate femeile care au suferit violenţă
şi cele care încă sunt victime ale violenţei,
în acest oraş, în Italia şi în orice parte a lumii.
Tu le cunoşti pe fiecare în parte, cunoşti feţele lor.
Şterge, te rugăm, lacrimile lor şi pe cele ale celor dragi ai lor.
Şi ajută-ne pe noi să parcurgem un drum de educaţie şi de purificare,
recunoscând şi contrastând violenţa cuibărită
în inimile noastre şi în minţile noastre
şi cerând lui Dumnezeu să ne elibereze de ea.
 
Arată-ne iarăşi, o, Mamă, calea convertirii,
pentru că nu există pace fără iertare
şi nu există iertare fără căinţă.
Lumea se schimbă dacă inimile se schimbă;
şi fiecare trebuie să spună: începând de la a mea.
Dar inima umană numai Dumnezeu o poate schimba
cu harul său: acela în care tu, Marie,
eşti cufundată încă din prima clipă.
Harul lui Isus Cristos, Domnul nostru,
pe care tu l-ai născut în trup,
care pentru noi a murit şi a înviat şi pe care tu ni-l arăţi mereu.
El este mântuirea, pentru fiecare om şi pentru lume.
Vino, Doamne Isuse!
Vie împărăţia ta de iubire, de dreptate şi de pace!
Amin.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.