Torino: Începutul Adventului şi primiţia părintelui diacon Octavian Matei

Ziua Naţională a României a coincis în acest an atât cu începutul iernii calendaristice, cât şi cu prima vineri din lună, zi dedicată Preasfintei Inimi a lui Isus şi adoraţiei euharistice de către comunitatea din Torino, totodată fiind marcat şi sfârşitul anului liturgic.

Un sfârşit care duce către o aşteptare a unui nou început: pentru aceasta, în după-amiaza zilei de sâmbătă, 2 decembrie 2023, copiii care se pregătesc pentru Prima Sfântă Împărtăşanie şi tinerii ce se pregătesc pentru primirea sacramentului Mirului s-au reunit pentru a se pregăti cât mai bine pentru Advent. Ocazia de a se împăca cu Dumnezeu prin sacramentul Spovezii pentru cei mai mari, dar şi ocazia, pentru toţi cei prezenţi, de a sta împreună, de a se juca, de a cânta, de a crea diferite obiecte în cadrul laboratorului manual, au fost premergătoare Sfintei Liturghii de la ora 19.00 în cadrul căreia a fost celebrat ritualul primirii luminii de la Betleem.

În prima duminică a Adventului, 3 decembrie 2023, întreaga comunitate a fost invitată să sărbătorească primiţia părintelui diacon Octavian Matei în cadrul Liturghiei solemne de la ora 11.00: un sfârşit - acela ca şi parte importantă şi preţioasă a comunităţii catolice române din Torino, un frate mai mare şi nu doar: dirijor, organist, solist, lector, catehet, mentor, deschizător de drumuri - care duce către un nou început, acela de a sluji ca diacon permanent în Parohia "San Giuseppe Artigiano" (Sfântul Iosif Muncitorul) din Settimo Torinese. Un lung drum, parcurs în cei aproape 25 de ani pe tărâm străin, departe de casă, cu o frază sădită în suflet: "Sângele apă nu se face", după vorba marelui nostru Vasile Alecsandri: "Pe plaiul străinătăţii, trimişii din ambele Principate adevereau zicerea poporală: Sângele apă nu se face! Ei se legau împreună de la cea întâi vedere, ca nişte fraţi buni ce s-ar întâlni după ani mulţi de despărţire" (Nicolae Bălcescu în Moldova).

Într-adevăr, străinătatea în primul rând, dar comunitatea catolică românească de aici din Torino în mod principal au creat strânse legături de fraternitate, de prietenie, de împărtăşire a momentelor frumoase şi mai puţin frumoase, majoritatea dintre noi crescând împreună în această comunitate... ajunşi la Torino fără familii, fără bani, fără documente, fără un acoperiş deasupra capului, dar fericiţi că aveam un loc unde să ne tragem sufletul şi să ne regăsim - pe româneşte - după o săptămână - pe italieneşte -, încercând să ne ajutăm reciproc, mulţumiţi că ne putem vorbi limba, că ne putem ruga, că putem cânta "ca acasă".

Un lung drum, cel al părintelui diacon Octavian, care a cerut depunerea unei imense munci, dar un drum parcurs cu dorinţa de a arăta că se poate, că atunci când vrei ceva cu adevărat, se poate face; dar şi cu mândria, cu orgoliul de a fi sfinţit diacon din partea Capelaniei "Fericitul Ieremia Valahul" din Torino.

După Sfânta Liturghie a urmat o agapă frăţească oferită de către părintele primiţiant împreună cu familia: alături i-au fost atât soţia, Mihaela Herciu, cât şi cei doi băieţi: Massimo şi Tommaso, împreună cu părintele paroh Iulian Herciu, prieten de o viaţă şi cumnat.

La sfârşit de drum împreună, îi mulţumim părintelui diacon Octavian Matei dorindu-i ca acest început să continue cu un drum bun, un drum fructuos şi cu multe realizări, cu speranţa de a-şi vedea îndeplinită doleanţa, şi anume aceea de deveni un instrument de armonie între oameni, aşa cum muzica este nutriment pentru suflet, invitându-l, pentru atunci când va avea nevoie să îşi regăsească seva pentru a merge mai departe, să se întoarcă în sânul comunităţii, la Madonna del Carmine, acolo unde uşa bisericii şi a inimilor noastre îi va rămâne mereu deschisă!

Dumnezeu să te binecuvânteze!

Tatiana Ghiurca

*

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, comunitatea din Torino urează fraţilor români de pretutindeni un călduros: La Mulţi Ani!

"[...] Văd o pasăre voioasă
Apucând spre răsărit,
Şi o rază luminoasă,
Şi un nour aurit.
- "Păsărică zburătoare,
Unde mergi cu dorul meu?"
- "Am solie-ncântătoare
De la sfântul Dumnezeu.
Să duc glas de armonie
Ţărmurilor româneşti,
Să vărs dulce veselie
Inimilor ce jeleşti".
- "Rază vie călătoare,
Unde mergi cu dorul meu?"
- "Am solie-nvietoare
De la sfântul Dumnezeu,
Să depun o sărutare
Pe al ţării tale sân
Şi s-aduc o alinare
Jalnicului tău suspin."
- "Nouraş pătruns de soare,
Unde mergi cu dorul meu?"
- "Am solie roditoare
De la sfântul Dumnezeu
Să mă las în Românie
Ca să crească mii de flori
Pe frumoasa ei câmpie
Ce o plângi adeseori!"
- "Du-te, rază strălucită,
Du-te, mică păsărea,
Şi pe ţara mea iubită
Mângâieţi-o-n lipsa mea!
Iar tu, nour de rodire,
Fă să crească-n sânul său
Cu verzi lauri de mărire
Floarea sufletului meu."
(Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu în Moldova)

*

"Doamne, dă-mi ceea ce trebuie să dau pentru a avea cu adevărat de unde să dau, astfel încât să se simtă că tu eşti cel care prin mine dai." (Vladimir Ghika)

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 3 decembrie: Torino: Începutul Adventului şi primiţia părintelui diacon Octavian Matei

lecturi: 2.