© Vatican Media

"Copiii îl întâlnesc pe Papa Francisc - Să învăţăm de la copii şi de la copile" (6 noiembrie 2023)

Dragi copii şi copile, bună ziua şi bine aţi venit toţi! Bine aţi venit!

Mulţumesc din inimă vouă tuturor, pentru că aţi venit, însoţitorilor voştri şi organizatorilor acestei întâlniri: cardinalului José Tolentino şi Dicasterului pentru Cultură şi Educaţie, părintelui Enzo Fortunato - un bun napolitan -, familiilor voastre şi tuturor persoanelor şi asociaţiilor care au contribuit - lui Aldo, care a lucrat mult, şi tuturor celor care sunt aici. Mulţumesc tuturor!

Tema întâlnirii noastre este "Să învăţăm de la copii şi de la copile". Dar ce putem învăţa de la voi? Putem învăţa ceva? Ce credeţi? Se poate învăţa sau nu se poate învăţa de la voi? [răspund strigând] Nu aud... [strigă: "da!"] Aşa este! Şi este nevoie să învăţăm de la voi. Eu sunt mereu fericit când vă întâlnesc, pentru că mă învăţaţi de fiecare dată ceva nou. De exemplu, îmi amintiţi cât de frumoasă este viaţa în simplitatea sa şi mă învăţaţi şi cât de frumos este să fim împreună! Sunt două daruri mari ale lui Dumnezeu: a fi împreună şi cu simplitate.

Şi noi vrem să spunem lumii, şi atunci s-o spunem împreună, acum, şi voi repetaţi-o cu mine: "Viaţa este un dar!". Toţi împreună: [repetă]. Nu se aude bine... [repetă mai tare]. Aşa este: viaţa este un dar, un dar foarte frumos şi noi suntem fraţi, toţi. Noi suntem duşmani? [răspund: "Nu!"] Suntem fraţi? [răspund: "Da!"] Bravo, bravo! Aţi răspuns bine.

Şi de fapt aţi venit aici din toată lumea, exact ca atâţia fraţi care se întâlnesc într-o casă mare. Este casa mare pe care ne-a dăruit-o Isus: Biserica este casa familiei, iar Domnul ne primeşte mereu cu o îmbrăţişare, cu o mângâiere.

Eu aş vrea să vă primesc pe voi toţi aşa, pe fiecare în parte, dar sunteţi mulţi şi atunci vă spun tuturor împreună, copii şi copile, că voi sunteţi un lucru minunat, vârsta voastră este minunată şi vă spun să mergeţi înainte. Şi voi sunteţi chiar în Biserică. Să ne gândim la copiii care în acest moment suferă - să nu uităm asta - din cauza dezastrelor climatice, a foamei, a războiului şi a sărăciei. Voi ştiţi că există oameni răi care fac rău, care fac război, distrug... Voi vreţi să faceţi rău? [răspund: "Nu!"] Voi vreţi să ajutaţi? [răspund: "Da!"] Îmi place asta, îmi place.

Dragi copii, prezenţa voastră aici este un semn care ajunge direct la inima noastră a tuturor adulţilor, iar noi, persoanele mari, trebuie să privim la spontaneitatea voastră şi să ascultăm mesajul vostru.

Voi aţi pregătit câteva întrebări: pentru a nu fi plictisitor cu discursul, să auzim întrebările şi ce anume voi mi-aţi pregătit. Şi multe mulţumiri, mulţumesc, dragi copii. Şi amintiţi-vă: viaţa este un dar minunat. Spunem asta împreună? Viaţa este un dar minunat. Încă o dată: viaţa este un dar minunat. Dumnezeu ne iubeşte mult şi este frumos să fim împreună, să comunicăm, să împărtăşim şi să dăruim. Faceţi mereu aşa, Sfânta Fecioară Maria vă va ajuta. Vă rog: rugaţi-o mereu pe Sfânta Fecioară Maria! Voi o rugaţi pe Sfânta Fecioară Maria? [răspund: "Da!"] Voi o rugaţi pe Sfânta Fecioară Maria? [răspund mai tare: "Da!"] Iată, mereu, nu încetaţi. Şi rugaţi-vă şi pentru mine. Mulţumesc.

Prezentator:

Prietenii voştri de aceeaşi vârstă au pregătit pentru voi şi cu voi un dialog cu Papa Francisc. Să ascultăm prima întrebare a lui Isidora, 9 ani, din Brazilia.

Isidora:

Ciao, Papa Francisc, eu sunt Isidora, am nouă ani, vin din Brazilia. Crezi că noi, copiii, putem salva Pământul?

Papa Francisc:

Da. Da, pentru că voi sunteţi simpli şi voi înţelegeţi că a distruge Pământul înseamnă a ne distruge pe noi. Noi trebuie să păzim Pământul: aţi înţeles asta? Dacă tu distrugi Pământul, te distrugi pe tine însuţi. Să spunem toţi împreună, încet, fără a striga: "a distruge Pământul înseamnă a ne distruge pe noi". Haideţi! [repetă] Încă o dată: [repetă iarăşi]. Şi ştii, pentru că Pământul ne dă totul pentru a trăi: îţi dă oxigenul, îţi dă apa, îţi dă verdeaţă, te ajută mult pentru a trăi. Dacă noi distrugem Pământul, ne distrugem pe noi. Toţi împreună: cine distruge Pământul, ne distruge pe noi. Toţi împreună: a distruge Pământul înseamnă a ne distruge pe noi. Mulţumesc!

Prezentator:

Acum este Rania, 12 ani, din Palestina.

Rania:

Dragă Papa Francisc, sunt Rania şi sunt de origini palestiniene. Voiam să te întreb: dar dacă va începe al treilea război mondial, pacea nu se va mai întoarce?

Papa Francisc:

Ai pus o întrebare care atinge şi ţara ta care suferă mult în acest moment. Dacă izbucneşte războiul: războiul a izbucnit deja, dragilor. Ascultaţi asta: războiul a izbucnit în toată lumea. Nu numai în Palestina: a izbucnit în sudul Africii, a izbucnit în Congo, a izbucnit în Myanmar, a izbucnit în toată lumea. Sunt războaie ascunse, în Mozambic... în toată lumea. Noi trăim un război urât şi războiul ne ia pacea şi ne ia viaţa. Trebuie să ne gândim un pic, să lucrăm pentru pace. Să spunem asta împreună, cu voce scăzută: "să lucrăm pentru pace". Toţi! [repetă]. Şi această fată, care se numeşte Rania, patria sa este în război şi se suferă mult. Să facem un lucru: în tăcere, să facem un salut lui Rania şi tuturor oamenilor din patria sa. Şi tu să le spui oamenilor din Palestina că toţi copiii au salutat. Pacea este frumoasă. Toţi: "pacea este frumoasă" [repetă] Mulţumesc, Rania.

Prezentator:

Massimo, 10 ani, din Roma.

Massimo:

Ciao, Papa Francisc. Eu sunt Massimo şi sunt italian. Voiam să te întreb: dar tu ce visezi noaptea?

Papa Francisc:

Repetă întrebarea, ca să o audă toţi.

Massimo:

Dar tu ce visezi noaptea?

Papa Francisc:

Îmi pui întrebarea: ce visez noaptea? Dar eu nu ştiu ce visez, pentru că dorm! Aşa este! Câteodată, vine vreun vis care este o amintire de când eram tânăr sau eram copil şi îmi amintesc în vis aceste lucruri. Dar în cea mai mare parte, dorm. Şi a visa este frumos, este frumos. Când unul visează ceva, există ceva din viaţă, înăuntru. O spunem împreună: "a visa este frumos". Toţi împreună! [repetă]. Mulţumesc.

Prezentator:

Ivan, 9 ani, din Ucraina.

Ivan:

Ciao, papa, eu sunt Ivan şi sunt ucrainean. Dar tu ne poţi explica modul în care se face pacea?

Papa Francisc:

Este o întrebare foarte dificilă aceasta. Cum se face pacea? Vino, vino aici. Cum se face pacea nu este uşor de spus. Cum se face războiul este mai uşor, pentru că războiul se face cu ura, cu răzbunarea, a face rău altuia, şi asta vine de la instinct. Dar pacea cum se face? Să ne gândim un minut la întrebarea sa, care este foarte inteligentă. Ţara sa este în război şi ştie câtă nevoie avem de pace. Eu pun întrebarea; să ne gândim şi apoi să vedem cum răspundem. Cum se face pacea? Să ne gândim în tăcere. [un moment de tăcere] V-aţi gândit cum se face pacea? [răspund: "Da!"] Nu există o metodă pentru a învăţa să se facă pacea, nu. Există un gest: pacea se face cu mâna întinsă, cu mâna prieteniei întinsă, încercând mereu să implicăm celelalte persoane pentru a merge împreună. Mâna întinsă. Vă întreb: voi vreţi să faceţi pacea? [răspund: "Da!"] Să facem un gest, toţi împreună: mâna întinsă, toţi împreună, şi tu, toţi împreună. Mâna întinsă, aşa se face pacea, salutând prietenii, primind pe toţi acasă. Pacea se face cu inima şi cu mâna întinsă. S-o spunem împreună: "pacea se face cu inima şi cu mâna întinsă". Toţi împreună! [repetă]. Bravo. Bravo, băiatule!

Prezentator:

Acum este Kim Ngan, 11 ani, din Vietnam.

Kim Ngan:

Dragă papa, sunt Kim Ngan, am 11 ani şi vin din Vietnam. Voiam să înţeleg asta: dacă nu te-au ascultat pe tine, care ştii aşa de multe lucruri, pentru ce ar trebui să ne asculte pe noi şi cum pot să facă asta?

Papa Francisc:

Vino, vino, rămâi aici. Kim Ngan vine din Vietnam şi mă întreabă cum pot oamenii să vă asculte pe voi, copiii. Oamenii sunt foarte preocupaţi de atâtea lucruri, de atâtea lucruri şi uită să-i asculte pe copii. Dar voi trebuie să spuneţi lucrurile aşa cum le vedeţi, să spuneţi adevărul, să spuneţi ceea ce simţiţi, pentru că glasul vostru este necesar. O spunem toţi împreună: "Glasul copiilor este necesar". Toţi! Glasul copiilor este necesar. Şi voi trebuie să ajutaţi pentru ca adulţii să ne asculte, ca adulţii să vă asculte şi apoi faceţi-vă auziţi de adulţi, pentru că voi sunteţi mesageri de pace. Să spunem împreună: "Copiii sunt mesageri de pace". Împreună! [repetă] Bravo. Mulţumesc.

Prezentator:

Antránik, din Siria.

Antránik, din Siria:

Ciao, Papa Francisc, sunt Antránik şi sunt din Siria. După părerea ta, pentru ce îi ucid pe copii, în timpul războiului, şi nimeni nu-i apără?

Papa Francisc:

Pentru ce îi ucid pe copii în timpul războiului? Eu am văzut în reportajele de război, în ştiri, câţi copii au murit. Sunt nevinovaţi, şi asta arată răutatea războiului. Pentru că, dacă s-ar ucide numai soldaţii, ar fi un alt lucru; dar ucid oameni nevinovaţi, îi ucid pe copii. Pentru ce îi ucid pe copii în război? Aceasta este o cruzime. Acum vouă vă voi face o propunere, pentru a-l însoţi pe Antránik. Pentru ce îi ucid pe copii în război? Să facem un mic moment de tăcere, toţi, şi să ne gândim la atâţia copii ucişi în război. Este urât, este o nedreptate. Să ne gândim la copiii ucişi. [moment de tăcere] Pentru ce îi ucid pe copii, în timpul războiului, şi nimeni nu-i apără? Asta arată cruzimea unui război: războiul mereu este crunt şi cine "plăteşte sărbătoarea"? Copiii. Sunt ucişi nevinovaţii. Să-l rugăm împreună pe Domnul pentru copii: "Tatăl nostru care eşti în ceruri...". Pentru ce îi ucid pe copii în război? Să ne rugăm pentru copiii care suferă şi sunt ucişi în război. Şi mulţumesc, bravo.

Prezentator:

Şi acum Celeste, 9 ani, din Peru.

Celeste:

Dragă Papa, mă numesc Celeste, sunt peruviană şi voiam să ştiu cine sunt prietenii tăi.

Papa Francisc:

Mă întreabă cine sunt prietenii mei. Prietenii mei sunt persoanele care trăiesc cu mine acasă, sunt prieteni; apoi am atâţia prieteni în afară, în vreo parohie, şi unii cardinali sunt prietenii mei... Sunt prieteni. Am harul de a avea prieteni, şi acesta este un har al lui Dumnezeu, pentru că persoana care nu are prieteni este o persoană tristă. Aţi înţeles? Persoana care nu are prieteni este o persoană tristă. S-o spunem împreună: "persoana care nu are prieteni este o persoană tristă". Să încercăm să-i avem: mereu să avem prieteni. Şi îţi mulţumesc pentru întrebare: eşti o peruviană bravă.

Prezentator:

Iată, acum avem alte şapte întrebări pentru Sfântul Părinte. Începem cu Pauline din Congo, 12 ani.

Pauline:

Dragă Papa, sunt Pauline, vin din Congo, pe care tu îl cunoşti bine. Voiam să te întreb care este cel mai important lucru pe care l-ai trăit în viaţa ta?

Papa Francisc:

Mă întreabă care este cel mai important lucru din viaţă. Eu nu aş şti să-l spun, pentru că în viaţa mea am avut atâtea lucruri importante... Chiar şi, vă spun adevărul, această întâlnire cu voi este importantă în viaţa mea, pentru că vă întâlnesc pe voi, iluziile [dorinţele] voastre... Dar este bine mereu să ne gândim la momentele cele mai fericite pe care le-am avut în viaţă şi pe cele urâte să le lăsăm deoparte, pentru că toţi am avut din acestea, momente urâte. Nu, momentele fericite. Acum, un picuţ de tăcere, şi fiecare dintre noi să se gândească la care moment a fost mai fericit în propria viaţă. Să ne gândim în tăcere. Ciao. Să mergem înainte.

Prezentator:

Acum o avem pe Sofia, 9 ani, din Filipine.

Sofia:

Ciao, eu sunt Sofia şi vin din Filipine. Dar tu, când te superi, ce faci ca să te calmezi?

Papa Francisc:

Eh, uneori mă supăr. Dar nu muşc, nu muşc. Ce facem pentru a ne calma? Odată, o persoană care m-a ajutat mult în viaţă, când eram copil, îmi spune: "Când eşti supărat, înainte de a răspunde, bea un pahar de apă". Este un sfat bun: o spunem împreună? Când eşti supărat, înainte de a răspunde, bea un pahar de apă. Încă o dată: [repetă]. Pentru că voi ştiţi că atunci când unul este supărat, nu vorbeşte, muşcă. Şi acest lucru nu este frumos. Furia s-o lăsăm câinilor, dar noi să încercăm să fim blânzi şi să nu ne lăsăm cuprinşi de furie. Să repetăm încă o dată: când eşti supărat, bea un pahar de apă. Mulţumesc.

Prezentator:

Acum o avem pe Luxelle, 9 ani, din Africa.

Luxelle:

Ciao, Papa Francisc, eu sunt Luxelle. Pentru ce este aşa de cald, deşi este toamnă?

Papa Francisc:

Întrebarea sa este foarte importantă. Ea întreabă: pentru ce în acest timp este aşa de cald, deşi este toamnă? Întreabă asta. Ştiţi pentru ce? Pentru că noi, persoanele, nu păzim creaţia, nu păzim natura şi natura se răzvrăteşte. Trebuie să învăţăm să păzim creaţia, să păzim natura şi nu să murdărim natura. Împreună: "a păzi natura". Împreună! [repetă] Dar, nu aud... [repetă mai tare] Încă o dată! [repetă] Pentru că natura este viitorul nostru. Mulţumesc.

Prezentator:

Acum o avem pe Susai, din Samoa Tonga.

Susai:

Ciao, Papa Francisc, mă numesc Susai şi vin din Samoa şi Tonga. Aş vrea să te întreb: tu eşti preocupat pentru ambient?

Papa Francisc:

Tu vii din Samoa. Ea mă întreabă dacă sunt preocupat pentru natură. Sunt foarte preocupat, pentru că se ruinează natura. Gândiţi-vă că la Polul Nord acum gheţarii s-au topit şi se poate naviga. Gândiţi-vă că la Polul Sud a căzut o masă de 200 km² de gheaţă, pentru că Pământul se încălzeşte mai mult. Gândiţi-vă că mările cresc şi intră în Pământ; gândiţi-vă că peştii din mare sunt ruinaţi, pentru că aruncăm atâtea lucruri în mare. Pentru aceasta sunt preocupat pentru natură. Noi toţi trebuie să fim preocupaţi pentru natură şi noi trebuie să ajutăm. De exemplu: dacă tu stai în fluviu sau pe plajă şi bei o coca-cola, tu arunci sticla în fluviu sau în mare? Se face aceasta? [răspund: "Nu!"] Trebuie să păzim natura, trebuie să păzim creaţia, pentru că natura ne conţine pe noi şi să n-o ruinăm. Sunt preocupat pentru natură şi trebuie să fiţi preocupaţi şi voi pentru natură. Multe mulţumiri pentru că vă preocupaţi pentru natură. Mulţumesc!

Prezentator:

Acum îl avem pe micul Chris, 8 ani, din Haiti.

Chris:

Bună ziua, Papa Francisc. Mă numesc Chris şi vin din Haiti. Dat fiind că adulţii cu comportamentul lor ne lasă o lume poluată, noi, copiii, de la cine trebuie să învăţăm să respectăm planeta noastră?

Papa Francisc:

Bonjour! Noi trebuie să învăţăm să păzim planeta, să învăţăm de la învăţători, de la profesori, precum şi de la oameni care ştiu să gândească, de la părinţi, în familie. A păzi creaţia, pentru că, păzind creaţia, ne păzim pe noi care suntem o parte a creaţiei. Vă rog, faceţi totul - copii fiind - pentru a păzi creaţia. Să spunem împreună asta: "A păzi creaţia!". Împreună! [repetă] Încă o dată! [repetă]. Mulţumesc.

Prezentator:

Acum îl avem pe Drew, 11 ani, din Australia.

Drew:

Ciao, Papa Francisc, mă numesc Drew şi vin din Australia. Mă întrebam cum petreci timpul de-a lungul zilei.

Papa Francisc:

Ce fac în timpul zilelor? Lucrez! Şi este mult de lucru aici. Lucrez ascultându-i pe oameni, aranjând lucrurile, gândindu-mă cum să mergem înainte, făcând ca lucrurile să meargă mai bine. Eu lucrez: mă trezesc devreme, mă rog şi lucrez. Munca este un lucru frumos, pentru că - vă spun un lucru - cine nu munceşte, persoana care se obişnuieşte să nu muncească, este o persoană bună? Da sau nu? [răspund: "Nu!"] Nu. A munci este sănătate. Să spunem împreună asta! [repetă] Trebuie să învăţăm să muncim mereu: munca îţi dă demnitate. Porunca lui Dumnezeu este "câştigă pâinea cu munca", a-şi câştiga viaţa, a munci. Munca ne dă demnitate. Toţi împreună: "Munca ne dă demnitate". Nu aud... [repetă mai tare] Mulţumesc, bravo.

Prezentator:

Acum o avem pe mica Salma, 7 ani, din Ghana.

Salma:

Ciao, Papa Francisc, eu sunt Salma şi sunt din Ghana şi îţi pot pune o întrebare? Cum putem evita ca persoanele să irosească atâtea lucruri?

Papa Francisc:

Ea ne-a pus o întrebare inteligentă şi a întrebat: cum putem evita ca persoanele să irosească atâtea lucruri? Vă rog, să nu irosim, să nu irosim mâncarea, pentru că există oameni care nu mănâncă; să folosim mereu mâncarea, să n-o aruncăm: mâncarea este un har al lui Dumnezeu. Fiecare dintre noi trebuie să înveţe să nu irosească mâncarea. Să spunem împreună asta: "a nu irosi mâncarea". Toţi împreună! [repetă] Şi dacă la amiază rămâne un pic de mâncare, a o mânca seara, dar a nu o arunca: a arunca mâncarea este un păcat urât. Mulţumesc. Bravo.

Am vorbit despre atâtea lucruri frumoase, dar cel mai frumos lucru care atinge inima voastră este pacea, pentru că voi nu vreţi războiul, voi vreţi ca în lume să fie pacea. Acum, toţi împreună să facem un semn de pace şi să ne dăm mâna, unul cu altul, să ne salutăm. Iată, să ne salutăm dându-ne mâna ca semn de pace.

[cântec, în timp ce toţi îşi schimbă o strângere de mână]

Acum, toţi împreună, să ne rugăm un pic, să ne rugăm în tăcere şi eu vă voi da binecuvântarea. În tăcere noi să primim binecuvântarea. S-o rugăm pe Sfânta Fecioară Maria: "Bucură-te Marie...".

Şi acum, în tăcere, să primim binecuvântarea, şi fiecare să se gândească la familie, să se gândească la toţi cei la care vrea să ajungă această binecuvântare. Să vă binecuvânteze atotputernicul Dumnezeu, Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.