© Vatican Media

Papa Francisc: Angelus (29 octombrie 2023)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Evanghelia ne vorbeşte astăzi despre cea mai mare dintre porunci (cf. Mt 22,34-40). Un învăţător al Legii îl întreabă pe Isus în această privinţă şi el răspunde cu "marea poruncă a iubirii": "Să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din tot cugetul tău [... şi] pe aproapele tău ca pe tine însuţi" (v. 37.39). Iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui, inseparabile una de alta. Să ne oprim un pic pentru a reflecta asupra acestui lucru.

Primul: faptul că iubirea faţă de Domnul vine mai întâi ne aminteşte că Dumnezeu ne precede mereu, ne anticipează cu duioşia sa infinită (cf. In 4,19), cu apropierea sa, cu milostivirea sa, pentru că el este mereu aproape, duios şi milostiv. Un copil învaţă să iubească pe genunchii mamei şi ai tatălui, iar noi facem asta în braţele lui Dumnezeu. Spune Psalmul: "Ca un copil înţărcat în braţele mamei sale" (131,2), aşa trebuie să ne simţim noi în braţele lui Dumnezeu. Şi acolo absorbim afectul Domnului, acolo întâlnim iubirea care ne determină să ne dăruim cu generozitate. Aminteşte aceasta Sfântul Paul, când spune că iubirea lui Cristos are în sine o forţă care determină să iubim (cf. 2Cor 5,14). Şi totul porneşte de la el. Tu nu poţi să-i iubeşti în mod serios pe ceilalţi dacă nu ai această rădăcină care este iubirea lui Dumnezeu, iubirea lui Isus.

Şi acum al doilea aspect care transpare din porunca iubirii. El leagă iubirea faţă de Dumnezeu cu aceea faţă de aproapele: înseamnă că, iubindu-i pe fraţi, noi reflectăm, ca nişte oglinzi, iubirea Tatălui. A reflecta iubirea lui Dumnezeu, iată punctul; a-l iubi pe el, pe care nu-l vedem, prin fratele pe care-l vedem (cf. 1In 4,20). Într-o zi, Sfânta Tereza de Calcutta i-a răspuns unui jurnalist care o întreba dacă, prin ceea ce făcea, îşi făcea iluzia că schimbă lumea: "Eu nu m-am gândit niciodată că pot să schimb lumea! Am încercat numai să fiu o picătură de apă curată, în care să poată străluci iubirea lui Dumnezeu" (Întâlnirea cu jurnaliştii după conferirea Premiului Nobel pentru Pace, Roma, 1979). Iată cum ea, atât de mică, a putut să facă un bine aşa de mare: reflectând ca o picătură iubirea lui Dumnezeu. Şi dacă uneori, privind-o pe ea şi pe alţi sfinţi, ne-ar veni să ne gândim că sunt nişte eroi inimitabili, să ne regândim la această mică picătură: iubirea este o picătură care poate schimba atâtea lucruri. Şi cum se face asta? Făcând primul pas, întotdeauna. Uneori nu este uşor de făcut primul pas, de uitat lucruri..., a face primul pas. Să-l facem! Aceasta este picătura: a face primul pas.

Aşadar, iubiţi fraţi şi surori, gândindu-ne la iubirea lui Dumnezeu care ne precede mereu, putem să ne întrebăm: eu sunt recunoscător Domnului, care mă iubeşte cel dintâi? Simt iubirea lui Dumnezeu şi îi sunt recunoscător lui? Şi încerc să reflectez iubirea sa? Mă angajez să-i iubesc pe fraţi, să fac acest al doilea pas?

Fecioara Maria să ne ajute să trăim în cotidian marea poruncă a iubirii: a-l iubi şi a ne lăsa iubiţi de Dumnezeu şi a-i iubi pe fraţi.

________________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Mulţumesc tuturor celor care - în atâtea locuri şi în diferite moduri - s-au unit la ziua de post, rugăciune şi pocăinţă pe care am trăit-o vinerea trecută implorând pacea în lume. Să nu încetăm. Să continuăm să ne rugăm pentru Ucraina, precum şi pentru situaţia gravă din Palestina şi din Israel şi pentru celelalte regiuni aflate în război. La Gaza, îndeosebi, să se lase spaţii pentru a garanta ajutoarele umanitare şi să fie eliberaţi imediat ostaticii. Nimeni să nu abandoneze posibilitatea de a opri armele. Să înceteze focul! Părintele Ibrahim Faltas - l-am ascultat puţin mai înainte în programul "A Sua Immagine" - părintele Ibrahim spunea: "Încetaţi focul! Încetaţi focul!". El este vicarul din Ţara Sfântă. Şi noi, cu părintele Ibrahim, să spunem: încetaţi focul! Opriţi-vă, fraţilor şi surorilor! Războiul este mereu o înfrângere, mereu!

Sunt aproape de populaţia din zona Acapulco, în Mexic, lovită de un uragan foarte puternic. Mă rog pentru victime, pentru cei din familiile lor şi pentru cei care au îndurat daune grave. Fecioara de la Guadalupe să-i susţină pe fiii săi în încercare.

Vă salut pe voi toţi, romani şi pelerini care provin din Italia şi din atâtea părţi ale lumii. Salut, îndeosebi, părinţii "copiilor din cer" din Torano Nuovo, credincioşii din Campana, grupul vocaţional "Talitá kum" din parohia romană "San Giovanni dei Fiorentini", tinerii de la Mir veniţi din Slovenia şi cei din Gandosso, precum şi pelerinajul Fiicelor Sfântului Camil şi al Slujitorilor Bolnavilor.

Vă urez vouă tuturor o duminică frumoasă. Vă rog, nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.