Roman: Jubileu de argint în comunitatea clariselor

Duminică, 1 octombrie 2023, când Biserica se bucură de sărbătoarea Sfintei Tereza a Pruncului Isus, în biserica mănăstirii "Sfânta Maria a Îngerilor" a surorilor Clarise din Roman s-a sărbătorit jubileul celor 25 de ani de profesiune călugărească a sorei Maria Tereza Bogliş a Duhului Sfânt, responsabila acestei comunităţi.

"Iată-mă, Doamne, vin ca să fac voinţa ta!" Într-adevăr, este vorba despre o chemare şi un răspuns, şi despre fidelitatea care stă între acestea două. Cristos a rostit chemarea, iar sr. Tereza a răspuns şi s-a dăruit în întregime şi definitiv Mirelui ceresc, cu 25 de ani în urmă, ca să meargă pe urmele sale imitând-o pe Sfânta Clara din Assisi. Aceasta este un dar ceresc care cu greu poate fi descris în cuvinte omeneşti, deoarece este un mister care exprimă deja din această viaţă ceea ce va fi în veşnicie.

Celebrarea de reînnoire a voturilor la acest jubileu de 25 de ani de profesiune călugărească s-a desfăşurat în prezenţa pr. Damian Gheorghe Pătraşcu, ministru provincial al Ordinului Fraţilor Franciscani Minori Conventuali, a pr. Alexandru Olaru, asistent provincial al Surorilor Clarise, a altor fraţi preoţi de la Institutul Teologic Franciscan din Roman, a pr. Viorel Ababei, asistent spiritual la Institutul Teologic din Iaşi, persoane consacrate şi mulţi credincioşi din oraş şi din Adjudeni care au luat parte.

Părintele Damian, în predica sa, a vorbit despre simplitate şi sfinţenie dând ca exemplu desăvârşita mărturie de umilinţă a Sfintei Tereza a Pruncului Isus. "Dacă nu veţi fi ca pruncii nu veţi intra în împărăţia cerurilor", ne spune Domnul Isus în Evanghelia zilei. Simplitatea, spunea părintele, îi conduce pe oameni la pace prin a fi ceea ce sunt chemaţi să fie, nici mai mult, dar nici mai puţin. Cel care joacă alt rol încercând să fie altcineva decât este va sfârşi prin a se pierde pe sine într-un ocean de nefericire.

Cuvântul de mulţumire al sorei Tereza adresat tuturor la sfârşitul Sfintei Liturghii a fost însoţit de o adâncă învăţătură spirituală. A evidenţiat importanţa vocaţiei la viaţa consacrată, care este o chemare veşnică şi nu poate fi confundată cu o meserie. Nu este vorba despre "a face", ci despre "a fi" ceea ce ne-a chemat Dumnezeu încă din veşnicie să fim. Amintind cuvintele Sfântului Paul pe care Sfânta Clara le spunea mereu surorilor sale: "Cunoaşte-ţi bine chemarea!", a subliniat cât este de important să ne cunoaştem chemarea noastră pentru a putea să-i fim fideli acesteia. Legătura dintre insistenţa Sfintei Clara de a ne cunoaşte chemarea şi zbuciumul Sfintei Tereza de a-şi descoperii chemarea sa la a fi iubire în Biserică s-a împlinit şi în viaţa sorei Tereza care a înţeles, a urmat şi a perseverat în vocaţia ei de soră.

Deşi o călugăriţă de clauzură trăieşte fizic închisă în mănăstire, spiritual ea este mai liberă ca oricând şi nimic nu o împiedică să trăiască în mod deplin vocaţia ei de iubire faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele. În ochii lumii, o astfel de chemare pare de neînţeles, lăsând impresia unei îngrădiri obositoare a libertăţii, însă, în realitate, adevărata libertate abia atunci începe. Chiar dacă pereţii mănăstirii se închid şi o ascund pe călugăriţă, se deschide însă cerul spre a-l contempla mai bine pe Dumnezeu. Acei pereţi vin în sprijinul sufletului, protejând de vanităţile lumii, pentru ca sufletul să se poată înălţa nestingherit spre cer. Suflete tăcute, ascunse şi tăinuite renunţă la bucuriile efemere ale lumii pentru a deveni ambasadori ai lui Dumnezeu pentru cei din lume. Mijlocesc cu iubire şi dăruire de sine pentru toate nevoile Bisericii şi ale lumii. Această viaţă tăinuită este, totodată, şi răspunsul la chemarea plină de iubire a lui Cristos care doreşte aceste suflete doar pentru sine, dar devine şi împlinirea unicului dor al sufletului care tânjeşte doar după unirea cu Dumnezeu.

Viaţa contemplativă nu este altceva decât împlinirea poruncii I a lui Dumnezeu. Şi anume, aceea de "a-l iubi pe Dumnezeu din toată inima, din tot cugetul, din tot sufletul şi din toate puterile noastre", iar sufletele care răspund la această chemare devin izvor de har pentru lume. Dumnezeu cheamă la această intimitate de prietenie cu el chiar şi din rândul laicilor. Sfânta Clara spunea: "Transformă-te în întregime, prin contemplaţie, în imaginea dumnezeirii lui Isus".

Mulţumim lui Dumnezeu pentru că a dăruit-o lumii şi Bisericii pe sora Tereza şi că a făcut din ea o urmaşă a Sfintei Clara cea săracă în cele lumeşti, dar atât de bogată în sfinţenia sa. Să o însoţim în continuare cu rugăciunea noastră pe sora M. Tereza ca să devină o adevărată şi sfântă "plăntuţă" a Seraficului Sfânt Francisc.

Sr. Josefa-Maria Ariana, Ordo Virginum

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 1 octombrie: Roman: Jubileu de argint în comunitatea clariselor

lecturi: 2.