Iaşi: Zile de formare pentru preoţi la Seminarul Mare

Între 19 şi 21 septembrie 2023, 41 de preoţi din Dieceza de Iaşi au participat la zile de formare la Institutul Teologic Romano-Catolic din Iaşi. A fost a şasea dintre cele opt sesiuni de cursuri de formare propuse de PS Iosif Păuleţ într-o scrisoare circulară adresată preoţilor la 29 martie 2023. A fost un timp propice pentru împărtăşiri îmbogăţitoare, schimb de idei, comuniune în ascultarea "cursurilor" şi în celebrarea Sfintei Liturghii.

În prima zi ne-a vorbit pr. Daniel Iacobuţ, director al Oficiului pentru Pastoraţia Liturgică, despre însemnătatea unităţii: "Unitatea este principala sarcină în fişa postului unui preot". Artizanul prim al unităţii este Duhul Sfânt, cel care "ţese unitatea în diversităţile noastre". A fost abordată problema singurătăţii şi a locuirii cu sine care îi revine preotului (habitare cum se). Duhul Sfânt a fost prezentat ca mare consolator, cuvânt care etimologic (con-solo-are) înseamnă a sta cu cine este singur. Conflictele sunt inevitabile, ele pot fi constructive sau distructive, în funcţie de premisele şi finalităţile pe care ni le stabilim.

Pr. Felician Tiba, însoţit de Eugenia Dămătăr, ne-au listat problemele complexe cu care se confruntă familia, prezentându-ne multiplele orientări pe care le cunoaşte societatea de astăzi. Familia are în sine vocaţia rodniciei. E un criteriu de a recunoaşte autenticitatea ei în întâlnirea cu formele surogat de familie propuse astăzi de diferite ideologii. Pentru timpurile noastre se recomandă un catecumenat matrimonial, prin care tinerii sunt instruiţi asupra caracteristicilor căsătoriei creştine.

"Comunicarea în era digitală" s-a intitulat prezentarea făcută de conf. univ. dr. Ilie Fârte. A insistat asupra deontologiei comunicării preotului, obligaţia de a recurge la un vocabular îngrijit, grija de a folosi cuvinte care nu-i compromit şi nici prejudiciază statutul. La final, ne-a oferit trei principii ale comunicării: sinceritate, autenticitate şi viralitate.

Joi, 21 septembrie, am debutat în cursurile noastre de formare cu un test pe care ni l-a pregătit pr. Iosif Antili, profesor de Sfânta Scriptură la Seminar. Am primit 40 de întrebări legate de Biblie şi de interferenţa ei cu activităţile pastorale din parohie. Cât de mult modelează Biblia viaţa noastră? Cât de mult ne defineşte? Biblia este vastă, ea devine oglinda vieţii noastre spirituale, tot ea e cea care ne arată şi limitele. Păstorii au marea responsabilitatea, spune Papa Francisc, de a-i ajuta pe oameni să cunoască Cuvântul şi de a-l promova. De aceea, primatul Bibliei în organizarea şi configurarea vieţii Bisericii nu trebuie niciodată neglijat.

Vlad Ropotică, într-o prezentare dinamică şi antrenantă, ne-a vorbit despre preot în era digitală, structurându-şi expunerea pe trei mari puncte: Ethos, Logos, Pathos. Astăzi totul trebuie să fie uşor, repede, simplu, în consecinţă, superficial. E contextul, ethos, în care trăieşte preotul. Cum trebuie să fie Logosul lui? Să aibă un scop precis, un mesaj grefat pe nevoi reale şi un adevăr clar, emoţional şi orientat spre viitor. Destinatarii sunt mulţi; dacă e vorba de tineri, ei doresc modele, nu discursuri verbale insipide.

După-amiaza l-am avut la microfon pe pr. Marcelin Rotaru, care ne-a pus înaintea unei întrebări: Cum îmbinăm munca pastorală cu viaţa spirituală? Noi suntem cei care au depăşit faţa copilăriei spirituale: "nu putem trăi spiritual fără să mâncăm spiritual". Rugăciunea este indispensabilul din viaţa oricărui preot, prin care se mântuieşte pe sine şi pe cei încredinţaţi lui.

În încheierea acestor momente formative, joi seară ne-am bucurat de salutul şi prezenţa în amfiteatrul seminarului a patru episcopi: PS Iosif Păuleţ, PS Petru Sescu, PS Petru Gherghel şi ÎPS Ioan Robu. Păstorul Diecezei de Iaşi ne-a creionat anumite probleme cu care se poate confrunta preotul. Problemele există şi depinde mult de preot, atât crearea, cât şi rezolvarea lor. Rugăciunea a fost din nou evidenţiată: "Un preot care nu se roagă nu este altceva decât un actor". Cazurile de abandonare a preoţiei, resimţite în ultimii ani, au de multe ori drept cauză absenţa rugăciunii. Apoi, trebuie cultivată comuniunea dintre preoţi. Nimeni nu trebuie să opteze pentru un drum de singurătate.

Îi mulţumim Domnului pentru aceste zile, de asemenea şi Seminarului pentru găzduirea atât de ospitalieră!

Domnul să ne facă preoţi atenţi la cerinţele timpului, statornici în chemare şi dăruiţi în slujire!

Pr. Cristian Diac

* * *

Întâlniri de formare pentru preoţii Diecezei de Iaşi (mai-octombrie)

lecturi: 2.