© Vatican Media

Mesajul Sfântului Părinte Francisc pentru a III-a Zi Mondială a Bunicilor şi a Vârstnicilor (23 iulie 2023)

"Milostivirea lui rămâne din neam în neam" (Lc 1,50)

Iubiţi fraţi şi surori!

"Milostivirea lui rămâne din neam în neam" (Lc 1,50): aceasta este tema celei de-a III-a Zile Mondiale a Bunicilor şi a Vârstnicilor. Este o temă care ne duce la o întâlnire binecuvântată: aceea dintre tânăra Maria şi bătrâna sa rudă, Elisabeta (cf. Lc 1,39-56). Aceasta, plină de Duh Sfânt, îi adresează Născătoarei de Dumnezeu cuvinte care, la distanţă de milenii, ritmează rugăciunea noastră zilnică: "Binecuvântată eşti tu între femei şi binecuvântat este rodul sânului tău" (v. 42). Şi Duhul Sfânt, deja coborât asupra Mariei, îi sugerează să răspundă cu Magnificat, în care proclamă că milostivirea Domnului se extinde din neam în neam. Duhul Sfânt binecuvântează şi însoţeşte fiecare întâlnire rodnică între generaţii diferite, între bunici şi nepoţi, între tineri şi bătrâni. De fapt, Dumnezeu doreşte ca, aşa cum a făcut Maria cu Elisabeta, tinerii să îmbucure inimile bătrânilor şi să ia înţelepciune din trăirile lor. Dar, înainte de toate, Domnul doreşte să nu-i lăsăm singuri pe bătrâni, să nu-i izolăm la marginile vieţii, aşa cum, din păcate, se întâmplă astăzi prea des.

Anul acesta, este frumoasă apropierea între celebrarea Zilei Mondiale a Bunicilor şi a Vârstnicilor şi cea a Tineretului; ambele au ca temă "graba" Mariei (cf. v. 39) vizitând-o pe Elisabeta, şi astfel ne fac să reflectăm asupra legăturii dintre tineri şi bătrâni. Domnul speră ca tinerii, întâlnindu-i, să accepte chemarea de a păstra amintirea şi să recunoască, graţie lor, darul de a aparţine unei istorii mai mari. Prietenia unei persoane bătrâne îl ajută pe tânăr să nu aplatizeze viaţa asupra prezentului şi să-şi amintească faptul că nu totul depinde de capacităţile sale. În schimb, pentru cei mai bătrâni, prezenţa unui tânăr deschide la speranţa ca nimic ceea ce au trăit să nu fie pierdut şi ca visele lor să se realizeze. Aşadar, vizita Mariei la Elisabeta şi conştiinţa că milostivirea Domnului se transmite de la o generaţie la alta revelează că nu putem să mergem înainte - şi nici să ne mântuim - singuri şi că intervenţia lui Dumnezeu se manifestă mereu în ansamblu, în istoria unui popor. Maria însăşi ne spune asta în Magnificat, preamărind în Dumnezeu care a făcut minunăţii noi şi surprinzătoare, fidel faţă de promisiunea făcută lui Abraham (cf. v. 51-55).

Pentru a primi mai bine stilul acţiunii lui Dumnezeu, amintim că timpul trebuie să fie locuit în plinătatea sa, pentru că realităţile cele mai mari şi visele cele mai frumoase nu se realizează într-o clipă, ci printr-o creştere şi o maturare: pe cale, în dialog, în relaţie. De aceea, acela care se concentrează numai pe imediat, pe propriile avantaje de obţinut rapid şi cu aviditate, pe acel "tot şi imediat", pierde din vedere acţiunea lui Dumnezeu. În schimb, proiectul său de iubire străbate trecutul, prezentul şi viitorul, îmbrăţişează şi pune în legătură generaţiile. Este un proiect care trece dincolo de noi înşine, dar în care fiecare dintre noi este important şi, mai ales, este chemat să meargă mai departe. Pentru cei mai tineri este vorba de a merge dincolo de imediat în care ne mărgineşte realitatea virtuală, care adesea abate de la acţiunea concretă; şi pentru cei mai bătrâni este vorba de a nu se opri asupra forţelor care slăbesc şi de a nu regreta ocaziile pierdute. Să privim înainte! Să ne lăsăm plăsmuiţi de harul lui Dumnezeu care, din generaţie în generaţie, ne eliberează de imobilism în acţiune şi de regretele trecutului!

În întâlnirea dintre Maria şi Elisabeta, dintre tineri şi bătrâni, Dumnezeu ne dăruieşte viitorul său. Drumul Mariei şi primirea Elisabetei deschide de fapt uşile spre manifestarea mântuirii: prin îmbrăţişarea lor, milostivirea sa intră năvalnic cu blândeţe bucuroasă în istoria umană. Aşadar, aş vrea să invit pe fiecare să se gândească la întâlnirea aceea, mai mult, să închidă ochii şi să-şi imagineze, ca într-un instantaneu, acea îmbrăţişare dintre tânăra Mamă a lui Dumnezeu şi bătrâna mamă a lui Ioan Botezătorul; să şi-o reprezinte în minte şi s-o vizualizeze în inimă, pentru a o fixa în suflet ca o icoană interioară luminoasă.

Şi apoi invit să se treacă de la imaginaţie la concreteţe în a face ceva pentru a-i îmbrăţişa pe bunici şi pe bătrâni. Să nu-i lăsăm singuri, prezenţa lor în familii şi în comunităţi este preţioasă, ne dăruieşte conştiinţa de a împărtăşi aceeaşi moştenire şi de a face parte dintr-un popor în care se păstrează rădăcinile. Da, bătrânii sunt cei care ne transmit apartenenţa la poporul sfânt al lui Dumnezeu. Biserica, precum şi societatea, are nevoie de ei. Ei încredinţează prezentului un trecut necesar pentru a construi viitorul. Să-i onorăm, să nu ne privăm de compania lor şi să nu-i privăm de compania noastră, să nu permitem să fie rebutaţi!

Ziua Mondială a Bunicilor şi a Vârstnicilor vrea să fie un mic semn delicat de speranţă pentru ei şi pentru întreaga Biserică. De aceea, reînnoiesc invitaţia mea pentru ca toţi - dieceze, parohii, asociaţii, comunităţi - să o celebreze, punând în centru bucuria îmbelşugată a unei întâlniri reînnoite între tineri şi bătrâni. Vouă, tinerilor, care vă pregătiţi să plecaţi la Lisabona sau care veţi trăi Ziua Mondială a Tineretului în locurile voastre, aş vrea să vă spun: înainte de a porni în călătorie, mergeţi şi vizitaţi-i pe bunicii voştri, faceţi o vizită unui bătrân singur! Vouă, bătrânilor, vă cer să însoţiţi cu rugăciunea tinerii care urmează să celebreze ZMT. Acei tineri sunt răspunsul lui Dumnezeu la cererile voastre, rodul a ceea ce aţi semănat, semnul că Dumnezeu nu părăseşte poporul său, ci îl reîntinereşte mereu cu fantezia Duhului Sfânt.

Dragi bunici, dragi fraţi şi surori bătrâni, fie ca binecuvântarea îmbrăţişării dintre Maria şi Elisabeta să ajungă la voi şi să umple de pace inimile voastre. Vă binecuvântez cu afect. Şi voi, vă rog, rugaţi-vă pentru mine!

Roma, "Sfântul Ioan din Lateran", 31 mai 2023, sărbătoarea Vizitei Sfintei Fecioare Maria

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 2.