© Vatican Media

Papa Francisc: Angelus (4 iunie 2023)

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

Astăzi, solemnitatea Preasfintei Treimi, evanghelia este luată din dialogul lui Isus cu Nicodim (cf. In 3,16-18). Nicodim era un membru al sinedriului, pasionat de misterul lui Dumnezeu: recunoaşte în Isus un învăţător divin şi în ascuns, noaptea, merge să discute cu El. Isus îl ascultă, înţelege că este un om în căutare şi atunci mai întâi îl uimeşte, răspunzându-i că pentru a intra în împărăţia lui Dumnezeu trebuie să se renască; apoi îi dezvăluie inima misterului spunând că Dumnezeu atât de mult a iubit omenirea încât l-a trimis pe Fiul său în lume. Aşadar, Isus, Fiul, ne vorbeşte despre Tatăl şi despre iubirea sa imensă.

Tată şi Fiu. Este o imagine familială care, dacă ne gândim, demontează imaginarul nostru despre Dumnezeu. De fapt, însuşi cuvântul "Dumnezeu" ne sugerează o realitate singulară, maiestuoasă şi distantă, în timp ce a auzi vorbindu-se despre un Tată şi despre un Fiu ne duce din nou acasă. Da, putem să-l gândim astfel pe Dumnezeu, prin imaginea unei familii reunite la masă, unde se împărtăşeşte viaţa. De altfel, cel al mesei, care în acelaşi timp este un altar, este un simbol cu care anumite icoane reprezintă Treimea. Este o imagine care ne vorbeşte despre un Dumnezeu comuniune. Tată, Fiu şi Duh Sfânt: comuniune.

Dar nu este numai o imagine, este realitate! Este realitate pentru că Duhul Sfânt, Duhul pe care Tatăl prin intermediul lui Isus l-a revărsat în inimile noastre (cf. Gal 4,6), ne face să gustăm, ne face să savurăm prezenţa lui Dumnezeu: prezenţă mereu apropiată, compătimitoare şi duioasă. Duhul Sfânt face cu noi ca Isus cu Nicodim: ne introduce în misterul noii naşteri - naşterea credinţei, a vieţii creştine -, ne dezvăluie inima Tatălui şi ne face părtaşi de însăşi viaţa lui Dumnezeu.

Invitaţia pe care ne-o adresează, am putea spune, este aceea de a sta la masă cu Dumnezeu pentru a împărtăşi iubirea sa. Aceasta este imaginea. Asta este ceea ce se întâmplă la fiecare Liturghie, la altarul mesei euharistice, unde Isus se oferă Tatălui şi se oferă pentru noi. Şi da, aşa este, fraţilor şi surorilor, Dumnezeul nostru este comuniune de iubire: aşa ni l-a revelat Isus. Şi ştiţi cum putem face să ne amintim asta? Cu gestul cel mai simplu, pe care l-am învăţat de când eram copii: semnul crucii. Trasând crucea pe trupul nostru ne amintim cât de mult ne-a iubit Dumnezeu, până la a-şi da viaţa pentru noi; şi ne repetăm nouă înşine că iubirea sa ne învăluie complet, de sus în jos, de la stânga la dreapta, ca o îmbrăţişare care nu ne abandonează niciodată. Şi în acelaşi timp ne angajăm să-l mărturisim pe Dumnezeu-iubire, creând comuniune în numele său. Probabil că acum, fiecare dintre noi, şi toţi împreună, facem semnul crucii asupra noastră [face semnul crucii].

Aşadar astăzi ne putem întreba: noi îl mărturisim pe Dumnezeu-iubire? Sau Dumnezeu-iubire a devenit la rândul său un concept, ceva deja simţit, care nu mişcă şi nu mai provoacă viaţa? Dacă Dumnezeu este iubire, comunităţile noastre îl mărturisesc? Ştiu să iubească? Comunităţile noastre ştiu să iubească? Şi familia noastră, ştim să iubim în familie? Ţinem uşa mereu deschisă, ştim să-i primim pe toţi, subliniez pe toţi, ca fraţi şi surori? Oferim tuturor hrana iertării lui Dumnezeu şi bucuria evanghelică? Se respiră aer de casă sau ne asemănăm mai mult cu un birou sau cu un loc rezervat unde intră numai cei aleşi? Dumnezeu este iubire, Dumnezeu este Tată, Fiu şi Duh Sfânt şi şi-a dat viaţa pentru noi, pentru aceasta facem semnul crucii.

Şi să ne ajute Maria să trăim Biserica drept acea casă în care se iubeşte în mod familial, spre gloria lui Dumnezeu Tată şi Fiu şi Duh Sfânt.

_______________

După Angelus

Iubiţi fraţi şi surori!

Asigur rugăciunea mea pentru numeroasele victime ale accidentului feroviar petrecut în urmă cu două zile în India. Sunt aproape de răniţi şi de cei din familie. Tatăl ceresc să primească în împărăţia sa sufletele răposaţilor.

Vă salut pe voi, romani şi pelerini din Italia şi din atâtea ţări, îndeosebi credincioşii care provin din Villa Alemana (Cile) şi tinerii de la Mir din Cork (Irlanda). Salut grupurile din Poggiomarino, Roccapriora, Macerata, Recanati, Aragona şi Mestrino; precum şi tinerii de la Mir şi de la Prima Împărtăşanie din Santa Giustina in Colle.

Un salut special reprezentanţilor Carabinierilor, cărora le mulţumesc pentru apropierea zilnică de populaţie; Virgo Fidelis, patroana voastră, să vă ocrotească pe voi şi familiile voastre. Ei, Mamă grijulie, încredinţez populaţiile încercate de flagelul războiului, în speciala iubita şi martirizata Ucraina.

Salut pe toţi, şi pe tinerii Neprihănitei care sunt buni, şi urez o duminică frumoasă. Şi vă rog nu uitaţi să vă rugaţi pentru mine. Mulţumesc, poftă bună şi la revedere!

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 1.