© Vatican Media

Papa Francisc: Audienţa generală de miercuri, 24 mai 2023

Cateheze. Pasiunea pentru evanghelizare: zelul apostolic al credinciosului. 14. Martori: Sfântul Andrei Kim Tae-gon

Iubiţi fraţi şi surori, bună ziua!

În această serie de cateheze ne punem la şcoala câtorva sfinţi şi sfinte care, ca martori exemplari, ne învaţă zelul apostolic. Amintim că vorbim despre zelul apostolic, ceea ce noi trebuie să avem pentru a vesti evanghelia.

Un mare exemplu de sfânt al pasiunii pentru evanghelizare astăzi mergem să-l găsim într-o ţară foarte îndepărtată, adică în Biserica din Coreea. Privim la martirul şi primul preot coreean Sfântul Andrei Kim Tae-gon. Dar evanghelizarea Coreei a fost făcută de laici. Laici botezaţi au fost cei care au transmis credinţa, nu erau preoţi, pentru că nu aveau: au venit mai târziu, de aceea prima evanghelizare au făcut-o laicii. Noi am fi capabili de un lucru de acest gen? Să ne gândim: este un lucru interesant. Şi acesta este unul din primii preoţi, Sfântul Andrei. Viaţa sa a fost şi rămâne o mărturie elocventă de zel pentru vestirea evangheliei.

În urmă cu circa 200 de ani, ţinutul coreean a fost teatrul unei persecuţii foarte severe: creştinii erau persecutaţi şi eliminaţi. A crede în Isus Cristos, în Coreea din acea epocă, însemna a fi gata să se dea mărturie până la moarte. Îndeosebi exemplul Sfântului Andrei Kim îl putem scoate din două aspecte concrete ale vieţii sale.

Primul este modul pe care el trebuia să-l folosească pentru a se întâlni cu credincioşii. În prezenţa contextului puternic intimidator, sfântul era constrâns să se apropie de creştini într-o formă necunoscută şi mereu în prezenţa altor persoane, ca şi cum şi-ar fi vorbit de mult timp. Atunci, pentru a găsi identitatea creştină a interlocutorului său, Sfântul Andrei punea în aplicare aceste acţiuni: înainte de toate, exista un semn de recunoaştere concordat anterior: tu te vei întâlni cu acest creştin şi el va avea acest semn pe haină sau în mână; după aceea, el punea în ascuns întrebarea: dar în şoaptă: "Tu eşti discipol al lui Isus?". Puţine alte persoane asistau la conversaţie, sfântul trebuia să vorbească în şoaptă, rostind numai puţine cuvinte, cele mai esenţiale. Aşadar, pentru Andrei Kim, expresia care rezuma toată identitatea creştinului era "discipol al lui Cristos": "Tu eşti discipol al lui Cristos?", dar în şoaptă pentru că era periculos. Era interzis de a fi creştin.

De fapt, a fi discipol al Domnului înseamnă a-l urma, a urma drumul său. Şi creştinul este prin natura sa unul care predică şi dă mărturie despre Isus. Fiecare comunitate creştină primeşte de la Duhul Sfânt această identitate, şi tot aşa întreaga Biserică, din ziua de Rusalii (cf. Conciliul al II-lea din Vatican, Decretul Ad gentes, 2). Şi din acest Duh pe care noi îl primim se naşte pasiunea, pasiunea pentru evanghelizare, acest zel apostolic mare: este un dar al Duhului. Şi deşi contextul înconjurător nu este favorabil, ca acela coreean al lui Andrei Kim, pasiunea nu se schimbă, dimpotrivă, dobândeşte o valoare şi mai mare. Sfântul Andrei Kim şi ceilalţi credincioşi coreeni au demonstrat că mărturia evangheliei dată în timp de persecuţie poate să aducă multe roade pentru credinţă.

Să vedem acum un al doilea exemplu concret. Când era încă seminarist, Sfântul Andrei trebuia să găsească un mod pentru a-i primi în secret pe misionari care proveneau din străinătate. Aceasta nu era o misiune uşoară, pentru că regimul din acea epocă interzicea în mod riguros tuturor străinilor să intre în teritoriu. Pentru aceasta a fost - înainte de asta - atât de greu de găsit un preot care să vină să misioneze: misiunea au făcut-o laicii. Odată - gândiţi-vă la acest lucru pe care l-a făcut Sfântul Andrei - odată el a mers sub ninsoare, fără să mănânce, aşa de mult încât a căzut la pământ epuizat, riscând să-şi piardă cunoştinţa şi să rămână acolo congelat. În acel moment, pe neaşteptate a auzit o voce: "Ridică-te, mergi!". Auzind vocea aceea, Andrei s-a trezit, observând cum o umbră a cuiva îl conducea.

Această experienţă a marelui martor coreean ne face să înţelegem un aspect foarte important al zelului apostolic. Şi anume curajul de a ne ridica atunci când cădem. Dar sfinţii cad? Da! Dar din primele timpuri: gândiţi-vă la Sfântul Petru: a făcut un păcat mare, dar a avut forţă în milostivirea lui Dumnezeu şi s-a ridicat. Şi în Sfântul Andrei vedem această forţă: el a căzut fizic, dar a avut forţa de a merge, a merge, a merge pentru a duce mesajul înainte. Oricât de dificilă ar putea să fie situaţia, ba chiar uneori ar părea că nu lasă spaţiu mesajului evanghelic, nu trebuie să capitulăm şi nu trebuie să renunţăm să ducem înainte ceea ce este esenţial în viaţa noastră creştină, adică evanghelizarea. Acesta este drumul. Şi fiecare dintre noi se poate gândi: "Dar eu, cum pot să evanghelizez?". Dar uită-te la aceşti mari şi tu gândeşte-te la spaţiul tău mic, să ne gândim noi în spaţiul nostru mic: a evangheliza familia, a evangheliza pe prieteni, a vorbi despre Isus, dar a vorbi despre Isus şi a evangheliza cu inima plină de bucurie, plină de forţă. Şi aceasta o dă Duhul Sfânt. Să ne pregătim să-l primim pe Duhul Sfânt la Rusalii şi să-i cerem acel har, harul curajului apostolic, harul de a evangheliza, de a duce înainte mereu mesajul lui Isus.

_______________

APEL

Astăzi este ziua mondială de rugăciune pentru Biserica Catolică din China. Ea coincide cu sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria Ajutorul Creştinilor, venerată şi invocată în Sanctuarul "Stăpâna noastră de la Sheshan", la Shanghai. În această circumstanţă, doresc să asigur amintirea şi să exprimă apropierea faţă de ai noştri fraţi şi surori din China, împărtăşind bucuriile lor şi speranţele lor. Un gând special este îndreptat spre toţi cei care suferă, păstori şi credincioşi, pentru ca în comuniunea şi în solidaritatea Bisericii universale să poată experimenta mângâiere şi încurajare. Invit pe toţi să înălţăm rugăciunea către Dumnezeu, pentru ca vestea bună a lui Cristos răstignit şi înviat să poată fi vestită în plinătatea, frumuseţea şi libertatea sa, aducând roade pentru binele Bisericii Catolice şi al întregii societăţi chineze.

Franciscus

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 1.