Mons. Coşa (Chişinău): "Orice s-ar întâmpla, noi vom fi mereu alături de popor"

de M. Chiara Biagioni

"Există profunde tensiuni care străbat societatea, foarte multe dificultăţi atât pe planul politic, cât şi pe cel economic. Sunt tensiuni care au un impact puternic asupra vieţii oamenilor, în fiecare zi. Provoacă frică. Dar Biserica este aici, mereu prezentă, alături de poporul său, mereu de partea binelui, sigură că răul nu va avea ultimul cuvânt". Mons. Anton Coşa, episcop de Chişinău, primeşte agenţia SIR în casa sa. Se află lângă catedrală şi în spatele palatelor Preşedinţiei şi Parlamentului. Este frig, dar este soare şi viaţa în oraş se scurge în linişte, chiar dacă în urmă cu puţine zile, aici, pe aceste străzi, în aceste pieţe, mii de cetăţeni moldoveni au manifestat din nou împotriva guvernului, a scumpirilor şi creşterii facturilor. Astăzi preocuparea - spune episcopul - este că "şi sărbătorile de Paşte pot să fie profitate şi instrumentalizate politic".

Excelenţă, dar ce se întâmplă?

Este un moment foarte dificil şi complex. Există impresia că toată această situaţie de proteste şi contestări este profitată de câteva partide şi cercuri de putere care vor să impună un alt tip de politică. Se exploatează dificultăţile oamenilor simpli, ca de exemplu preţurile ridicate şi facturile scumpe, dar le instrumentalizează într-o manieră negativă. Este adevărat că preţurile sunt foarte mari. Este adevărat că oamenii nu reuşesc să plătească facturile, chiar dacă primeşte un ajutor de la guvern cu o plată diferenţiată în funcţie de nivelurile de retribuţie. Totul este real. Dar a cere guvernului să plătească tot, nu este serios. Sunt propuneri forţate şi menite exclusiv să creeze dezorientare şi protest.

Aceste manifestaţii sunt animate mai ales de partidele filo-ruseşti. Am văzut mii de persoane în piaţă. Dar Moldova de care parte se află?

Moldova are două suflete. Am trăit existenţa sa în ultimii 150 de ani, din 1812 până astăzi, în strânsă legătură cu lumea rusă. Am moştenit de la România limba, literatura şi tradiţiile. Un patrimoniu care s-a îmbogăţit după aceea cu cel al lumii ruseşti. Astăzi moldovenii trebuie să trăiască între aceste două lumi. Există în ţară o mare populaţie de origine rusă care gândeşte şi vorbeşte rusă, are o cultură rusă, sunt legaţi în diferite modalităţi cu lumea rusă. Se găsesc pretutindeni, şi în parohiile noastre.

În zilele trecute, preşedintele Consiliului UE, Charles Michel, aflat în vizită la Chişinău, a asigurat intenţia din partea UE de a deschide "până la sfârşitul anului" procesul de negociere pentru aderarea Moldovei. Cum se inserează în acest context acest proces de intrare în UE?

Vocaţia europeană în Moldova s-a născut ca rezultat al marii emigrări a multor moldoveni în Europa. Astăzi, practic aproape fiecare familie are una, două, trei persoane care trăiesc în Italia, în Portugalia, în Anglia, în Irlanda şi pretutindeni în Europa. Cu toate acestea, această vocaţie europeană a fost instrumentalizată de politicieni nesinceri care s-au gândit numai la interesele lor economice şi politice. Am trăit în ultimii ani înaintând cu doi paşi înainte şi trei înapoi. şi fără o reală majoritate la parlament, a fost greu să se insiste cu hotărâre spre o direcţie europeană clară. Preşedintele actual, Maria Sandu, este o femeie carismatică ce a câştigat sufletele multor moldoveni şi politicieni, atât în Europa, cât şi în America. A început o adevărată mişcare de integrare europeană. Îmi doresc asta pentru că Europa este calea care poate conduce spre valorile creştine autentice care nu se întemeiază pe niciun naţionalism, ci pe principiile democraţiei, libertăţii, dreptăţii şi respectării drepturilor fiecăruia. Aceasta este Europa.

În schimb, alternativa unde ar duce Moldova?

Pe calea contrară. În loc să crească şi să înainteze, riscul este acela de a separa şi mai mult sufletele diferite prezente în ţară, de a crea noi partide şi noi mişcări care dezbină forţele, în loc să le unească.

Cât a influenţat războiul din Ucraina?

Din punct de vedere economic, a provocat o schimbare radicală şi devastatoare. Am trecut de la o viaţă liniştită la o creştere rapidă a preţurilor şi a gazului. Dar cei care resimt mai mult conflictul ucrainean sunt persoanele care trăiesc în Transnistria. Tocmai m-am întors de la Tiraspol unde am făcut o vizită pastorală în parohii. Trăiesc cu mari dificultăţi. Chiar dacă primesc ajutoare din Rusia şi preţurile sunt în mod clar mai mici faţă de Moldova, trăiesc în imposibilitatea de a intra şi a ieşi liber din ţară. Graniţele sunt închise. Singura cale de acces cu documentele lor este Moldova. Dar pentru a merge în altă parte trebuie să aibă un al doilea paşaport. Se simt izolaţi, dar şi ameninţaţi de războiul foarte apropiat din Ucraina. Oamenii veneau la mine şi mă întrebau: "Cine ne va ajuta?". Şi eu răspundeam: "Vom fi mereu aproape de voi. Orice s-ar întâmpla, nu vă fie frică. Vom fi mereu de partea voastră".

Câţi catolici sunt în Transnistria?

Sunt şase parohii cu cinci preoţi şi circa o mie de credincioşi în total. Mulţi sunt de origine poloneză, dar funcţiunile sunt celebrate în rusă.

În acest climat de schimbări radicale, proteste, preocupări pentru viitor, ce cuvânt are de spus astăzi Biserica acestui popor?

Repetăm ceea ce spunem în aceste ultime luni dificile: să ne încredem în Domnul şi să nu pierdem niciodată speranţa. Răul nu va putea învinge. Noi ca Biserică vom fi mereu de partea binelui, deschişi la valorile Revelaţiei şi nu ne vom opri în faţa dificultăţilor pentru că suntem conştienţi că mereu, în istorie, Dumnezeu ne-a dus înainte cu o atitudine de milostivire şi de iubire şi ne-a ajutat să străbatem deşerturi conducându-ne spre oaze şi ape liniştite. Asta văd şi acum şi îmi doresc ca sărbătoare Paştelui care aproape că a sosit, să deschidă sufletele la bucuria Celui Înviat şi la speranţă.

(După agenţia SIR, 31 martie 2023)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 821.