Cardinalul Farrell deschide lucrările întâlnirii "Păstori şi credincioşi laici chemaţi să meargă împreună"

Nu delegaţi, ci coresponsabili

Trebuie depăşită logica "delegării" sau cea a "înlocuirii", adică de laici "«delegaţi» de păstori pentru vreo slujire sporadică" sau care "«înlocuiesc» clericii în unele poziţii, dar mişcându-se şi ei izolat". Toate acestea sunt "reductive". A subliniat aceasta cardinalul Kevin Joseph Farrell deschizând în dimineaţa de 16 februarie 2023 lucrările întâlnirii pentru preşedinţii şi referenţii Comisiilor episcopale pentru laicat, care se desfăşoară până la 18 februarie în Aula nouă a Sinodului, în Vatican, despre tema "Păstori şi credincioşi laici chemaţi să meargă împreună".

Pentru prefectul Dicasterului pentru Laici, Familie şi Viaţă, a recunoaşte şi a promova demnitatea şi responsabilitatea laicilor, a se folosi de sfatul lor, a le încredinţa cu încredere roluri pentru slujirea Bisericii, a le lăsa libertate şi a-i încuraja să ia iniţiative corespunde indicaţiilor Conciliului al II-lea din Vatican, îndeosebi din Lumen gentium. În această privinţă cardinalul s-a oprit asupra a două puncte: invitaţia la consultare şi încredinţarea pentru laici a funcţiilor ecleziale care prin natura lor nu cer prezenţa clericilor.

"Fiecare preot şi fiecare episcop - a afirmat el - ar trebui să simtă necesitatea de a-i consulta pe laici înainte de a întreprinde orice iniţiativă importantă în propria dieceză sau parohie". În acest sens, "convingerea intimă care determină un slujitor hirotonit să asculte glasul poporului" se naşte din certitudinea că există "un har divin deja dăruit şi deja activ în fiecare botezat". Acest har creează în fiecare un "simţ al Bisericii" şi îl face pe fiecare să intuiască unde este binele care trebuie urmărit şi realizat.

Asta nu elimină, desigur, "responsabilitatea personală a episcopului cu privire la deciziile de luat". În această privinţă, un document al Comisiei Teologice Internaţionale precizează că într-o dieceză este necesar să se distingă "între procesul pentru a elabora o decizie (decision-making) printr-o lucrare comună de discernământ, consultare şi cooperare", şi luarea deciziei pastorale (decision-taking) care revine autorităţii păstorului, "garant al apostolicităţii şi catolicităţii". De fapt, elaborarea "este o misiune sinodală" în timp ce decizia "este o responsabilitate ministerială".

În Lumen gentium, a evidenţiat cardinalul, există invitaţia de a încredinţa laicilor funcţii ecleziale. La aceste funcţii, a explicat el, trebuie cooptaţi credincioşi care "arată că au competenţele cerute şi acele daruri spirituale deosebite care pot să fie de mare ajutor pentru toată Biserica". În această privinţă, scrisoarea Papei Francisc "adresată poporului lui Dumnezeu care este pe cale în Germania" aminteşte că, în afară de harul baptismal comun pentru toţi, există şi "haruri speciale" în credincioşi, care "îi fac potriviţi să-şi asume roluri şi funcţii utile pentru reînnoirea şi pentru extinderea mai mare a Bisericii".

Este bine de amintit că există numeroase domenii în care laicii sunt adesea "mai competenţi decât preoţii şi consacraţii": de exemplu, în domeniul administraţiei economice şi al finanţelor; în dreptul civil; şi, pentru cei care au făcut studii specifice, şi în dreptul canonic, ca în procesele de nulitate matrimonială. Acelaşi lucru se întâmplă în bio-drept şi în bioetică; în dialogul dintre ştiinţă şi credinţă şi în comunicaţiile sociale; precum şi în arte ca "loc de mărturie şi de evanghelizare".

În afară de aceste domenii, prezenţa şi acţiunea laicilor este "de mare folos în Biserică şi în activităţi mai propriu-zis «ecleziale», precum evanghelizarea şi activitatea caritativă". În aceste contexte credincioşii "arată adesea că au un zel, o capacitate de inventivitate şi un curaj de a explora noi căi şi pentru a încerca noi metode pentru a ajunge la cei care sunt departe care adesea duc lipsă de clerici, obişnuiţi cu metodologii şi practici mai tradiţionale şi mai puţin «incomode»": este cazul, de exemplu, al evanghelizării "de stradă" sau al evanghelizării diferitelor "ambiente sociale".

De altfel, la dicasterul condus de cardinal fac referinţă numeroase asociaţii de credincioşi "născut tocmai din impulsul misionar al unor laici doritori să ducă vestea evangheliei în locurile de întâlnire şi de muncă ale persoanelor". Păstorii trebuie "desigur să supravegheze şi să însoţească toate aceste iniţiative luate de laici, dar având mereu mare încredere în discernământul lor şi în fidelitatea lor faţă de evanghelia lui Cristos şi faţă de Biserica sa".

Prefectul a explicat şi originea întâlnirii, care este rod al adunării plenare a dicasterului desfăşurată în noiembrie 2019. Din reflecţiile şi din dialogul din acele zile a reieşit cu claritate exigenţa de a aprofunda şi de a sublinia responsabilitatea fiecărui botezat în Biserică. În acest sens organismul vatican caută să promoveze un model de "pastoraţie integrată" şi de "colaborare şi coresponsabilitate pozitivă în cadrul Bisericii, în toate domeniile de competenţa sa": îndeosebi, în zona pastoraţiei familiale şi a pastoraţiei tineretului, şi, mai în general, cu referinţă la credincioşii laici.

Referitor la finalităţile întâlnirii, Farrell a explicat după aceea că scopul este de a sensibiliza cu privire la responsabilitatea care se naşte din Botez şi care îi uneşte pe toţi şi la necesitatea unei formări adecvate, pentru ca "să se trăiască efectiv această coresponsabilitate". În simţirea comună a păstorilor şi laicilor încă n-a devenit normală "munca umăr la umăr, fiecare după propriile carisme şi după propriile capacităţi". Şi totuşi în toate domeniile vieţii Bisericii "ar fi roade mari dacă fiecare ar aduce propriul punct de vedere, propriile daruri spirituale, propriile capacităţi profesionale, propria disponibilitate de timp, de cunoştinţe, de experienţe de viaţă".

Desigur, această prezenţă activă şi responsabilă a laicilor în Biserică "nu le ia nimic din misiunea lor primară de a fi plămadă şi ferment în societate şi în ambientele obişnuite ale vieţii: loc de muncă, şcoală, mijloace de informare, cultură, sport, politică, economie". Acestea, desigur, trebuie considerate "domeniile obişnuite ale mărturiei creştine a laicilor, dar evitând o viziune rigidă şi exclusivistă care îi scoate complet pe laici dintr-o implicare activă în viaţa eclezială".

Drumul sinodal pe care Biserica îl întreprinde confirmă şi întăreşte obiectivul întâlnirii, situându-l pe fundalul angajării întregii comunităţi ecleziale de "a merge împreună". Biserica, a afirmat prefectul, este un "subiect comunitar" care ştie că are "acelaşi spirit, aceeaşi simţire, aceeaşi credinţă şi aceeaşi misiune şi de aceea constituie un adevărat organism unitar", chiar dacă "nu sunt anulate personalităţile individuale". Dimpotrivă, toţi trebuie să fie "subiecţi activi: toţi sunt chemaţi să aducă propria contribuţie originală la viaţa şi la misiunea Bisericii, toţi sunt chemaţi să judece cu capul lor şi să facă să rodească propriile carisme originale". Sublinierea Bisericii ca "subiect comunitare" şi comunitate de "subiecţi activi" duce tocmai la valorizarea "simţirii ecleziale" a tuturor credincioşilor laici, a originalităţii lor, a carismelor lor.

(După L'Osservatore Romano, 16 februarie 2023)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 158.