Anul pastoral
2023‑2024

Sinod
2021-2024

RADIO ERCIS FM
ERCIS FM
În Dieceza de Iași
Librărie on-line


comandă acum această carte prin librăria noastră virtuală
Imitațiunea lui Cristos


la fiecare click
o altă meditație


 VIAȚA DIECEZEI 

Legătura dintre Ratzinger și Sfântul Augustin: "Călăuză pentru viața mea de teolog și păstor"

de Tiziana Campisi

Benedict al XVI-lea și Sfântul Augustin. Gândirea și teologia celui de-al 264-lea succesor al lui Petru sunt impregnate de învățăturile și de scrierile marelui Părinte al Bisericii, dar Joseph Ratzinger deja ca student a simțit afinități cu personalitatea episcopului de Hipona. Nutrea o devoțiune și recunoștință deosebită față de acea figură de care se simțea foarte legat pentru partea pe care a avut-o în viața sa de teolog, de preot și de păstor. A spus asta de mai multe ori în timpul pontificatului său. În ultima din cele cinci cateheze pe care i le-a dedicat - între ianuarie și februarie 2008 -, în ciclul de audiențe generale în care a tratat despre Părinții Bisericii, în fața mormântului Sfântului Augustin la Pavia, în aprilie din același an și mai înainte studenților de la Seminarul Mare Roman la 17 februarie 2007. În perioada primelor sale studii filozofice și teologice, în a doua jumătate a anilor '40 a fost deosebit de atras de figura Sfântului Augustin și de acel drum interior frământat întreprins pentru a crede și a înțelege și în același timp pentru a înțelege și a crede, așadar pentru a face să dialogheze credința și rațiunea. Dialog pe care Ratzinger l-a dus înainte și l-a dezvoltat toată viața sa.

Fascinația vieții umane a episcopului de Hipona

"Pentru mine era fascinantă mai ales marea umanitate a Sfântului Augustin - a explicat Benedict al XVI-lea seminariștilor -, care nu a avut posibilitatea pur și simplu să se identifice cu Biserica deoarece a fost catecumen încă de la început, dar care în schimb a trebuit să lupte spiritual pentru a găsi treptat accesul la Cuvântului lui Dumnezeu, la viața cu Dumnezeu, până la marele da spus Bisericii sale". Și, îndeosebi, viața personală a filozofului din Tagaste l-a impresionat pe Ratzinger, "acest drum așa de uman, unde și astăzi putem vedea cum se începe să se intre în contact cu Dumnezeu, cum toate rezistențele naturii noastre trebuie să fie luate în serios și apoi trebuie și să fie canalizate pentru a ajunge la marele da spus Domnului. Așa m-a cucerit teologia sa foarte personală, dezvoltată mai ales în predică".

Teza "augustiniană" în teologie

Mergând înapoi în timp, în parcursul de studios, teolog și păstor al lui Ratzinger și în viața personală, figura episcopului de Hipona este prezentă mereu. Cu o disertație despre raportul dintre poporul lui Dumnezeu și Trupul lui Cristos în Augustin - "Poporul și Casa lui Dumnezeu în Doctrina despre Biserică a Sfântului Augustin" - în 1953 promițătorul Joseph, deja preot și academician strălucitor, pornind de la ceea ce învățătorul Bisericii scrie în "Expunere despre Psalmul 149", a obținut doctoratul în teologie la Universitatea din München. Teza a fost publicată și în prefața la ediția italiană din 1978 Ratzinger a schițat rezultatul central al cercetării sale, specificând că "recitirea cristologică a Vechiului Testament și viața sacramentală centrată în Euharistie sunt cele două elemente portante în viziunea augustiniană despre Biserică".

Dorința unei vieți contemplative

Dar există un alt aspect al vieții Sfântului Augustin pe care Benedict al XVI-lea a voit să-l sublinieze în timpul vizitei sale la Seminarul Mare Roman, cu ocazia sărbătorii Sfintei Fecioare Maria a Încrederii: acea voință a sa de a trăi, inițial "o viață pur contemplativă, de a scrie alte cărți de filozofie..., dar Domnul nu a voit acest lucru, l-a făcut preot și episcop și astfel tot restul vieții sale, al operei sale, s-a desfășurat în mod substanțial în dialogul cu un popor foarte simplu. Pe de o parte el a trebuit mereu să găsească personal semnificația Scripturii și, pe de altă parte, să țină cont de capacitatea acestor oameni, de contextul lor vital, și să ajungă la un creștinism realist și în același timp foarte profund". Era același lucru pe care-l dorea Ratzinger: să se retragă din viața publică pentru a se dedica meditației și studiului. Prefect al Congregației pentru Doctrina Credinței din 1981, de mai multe ori a făcut cerere de retragere, pe care Ioan Paul al II-lea n-a acceptat-o.

Prima sa enciclică: Deus caritas est

Ales papă la 16 aprilie 2005, după câteva luni, în ziua de Crăciun, Benedict al XVI-lea a încredințat Bisericii prima sa scrisoare enciclică, Deus caritas est, dedicată iubirii creștine. Tot Sfântul Augustin l-a inspirat. Dorința sa de "a vorbi despre iubire, de care Dumnezeu ne umple și care trebuie să fie comunicată celorlalți de către noi" o exteriorizează într-o tratare subîmpărțită în două mari părți "profund legate între ele". Prima cu un caracter mai speculativ, cu care a voit să precizeze, la începutul pontificatului său, "câteva realități esențiale despre iubirea pe care Dumnezeu, în mod misterios și gratuit, o oferă omului, împreună cu legătura intrinsecă a acelei Iubiri cu realitatea iubirii umane; a doua parte cu "un caracter mai concret", care tratează "despre exercitarea eclezială a poruncii iubirii față de aproapele". În paragraful care precedă concluzia o sinteză a conceputului de iubire, unica lumină "care luminează mereu din nou o lume întunecată și ne dă curajul de a trăi și de a acționa". "Iubirea este posibilă și noi suntem în măsură s-o practicăm pentru că suntem creați după imaginea lui Dumnezeu. A trăi iubirea și în acest mod a face să intre lumina lui Dumnezeu în lume, iată la ce aș vrea să invit cu această enciclică".

Pelerin la mormântul Sfântului Augustin

La 22 aprilie 2007, în vizită la Pavia, Benedict al XVI-lea a clarificat și mai mult cât de apropiat îl simțea pe Sfântul Augustin. Cu emoție vie, în Bazilica "San Pietro in Ciel d'Oro", unde sunt păstrate rămășițele pământești ale "învățătorului harului", a revelat că era dorința sa de a le venera: "Pentru a exprima fie omagiul întregii Biserici Catolice unuia din cei mai mari «părinți» ai săi, fie devoțiunea și recunoștința mea personală față de cel care a avut atâta parte în viața mea de teolog și de păstor, dar aș spune mai înainte de om și de preot". Și în fața mormântului episcopului de Hipona, vizibil emoționat, Papa Ratzinger a voit de asemenea "să încredințeze din nou în mod ideal Bisericii și lumii", prima sa enciclică , "debitoare pe larg gândirii Sfântului Augustin, care a fost un îndrăgostit de Iubirea lui Dumnezeu și a cântat-o, a meditat-o, a predicat-o în toate scrierile sale, și mai ales a mărturisit-o în slujirea sa pastorală". Și a afirmat, în afară de asta, că "umanitatea contemporană are nevoie de acest mesaj esențial, întrupat în Cristos Isus: Dumnezeu este iubire" și că "totul trebuie să pornească de aici și totul trebuie să continue aici: fiecare acțiune pastorală, fiecare tratare teologică" și că "toate carismele pierd din sens și din valoare fără iubire, grație căreia în schimb toate colaborează la edificarea Trupului mistic al lui Cristos". adăugând că mesajul "pe care și astăzi Sfântul Augustin îl repetă întregii Biserici" și că "Iubirea este sufletul vieții Bisericii și al acțiunii sale pastorale".

Un simbol "augustinian" pe stema papală

Și nu trebuie uitat că pentru stema sa papală Benedict al XVI-lea a ales, printre celelalte simboluri o cochilie, tot cu semnificație augustiniană. De fapt amintește de o legendă care are ca protagonist pe filozoful din Tagaste. Se relatează că Augustin, observând un copil pe o plajă care cu o cochilie scotea încontinuu apă din mare pentru a o vărsa după aceea într-o gaură săpată în nisip, a cerut explicații. Copilul a răspuns că voia să pună în acea gaură toată apa mării. "Augustin a înțeles referința la efortul său inutil de a încerca să introducă infinitatea lui Dumnezeu în mintea umană limitată - se citește pe pagina pe care portalul vatican.va a dedicat-o stemei lui Benedict al XVI-lea. Legenda are un evident simbolism spiritual, pentru a invita la cunoașterea lui Dumnezeu, deși în umilința capacităților umane nepotrivite, inspirându-ne din caracterul inepuizabil al învățământului teologic".

Statuia Sfântului Augustin în Mănăstirea Mater Ecclesiae

Impresionează că în capela din Mănăstirea Mater Ecclesiae, în Grădinile Vaticane, unde trupul lui Benedict al XVI-lea a fost așezat pentru a permite ultimul salut celor mai intimi, cardinalilor, prelaților, laicilor, prietenilor, foștilor colaboratori, studenților, familiilor, călugărilor și călugărițelor, există și o statuie a Sfântului Augustin. Se poate observa în fața altarului. Este o veche sculptură din lemn care arată semnele timpului; episcopul de Hipona este reprezentat cu veșminte de prelat. Nu există îndoială că este vorba de marele părinte al Bisericii, lângă el este un copil care ține în mână o cochilie. Este protagonistul acelei legende augustiniană pe care Benedict al XVI-lea a voit s-o amintească în stema sa chiar cu o cochilie, care este prezentă și în stema vechii mănăstiri din Schotten, lângă Regensburg, de care Joseph Ratzinger se simțea foarte legat spiritual și este în afară de asta simbol al pelerinului. Chiar acolo unde pelerinajul pământesc al lui Benedict al XVI-lea s-a încheiat, Sfântul Augustin pare să dea mărturie cât de mult a dăruit lumii Joseph Ratzinger.

(După Vatican News, 2 ianuarie 2023)

Traducere de pr. Mihai Pătrașcu


 

lecturi: 403.



Urmărește ercis.ro on Twitter
Caută pe site

Biblia on-line

Breviarul on-line


Liturgia Orelor
Magisteriu.ro


Documentele Bisericii
ITRC "Sf. Iosif"


Institutul Teologic Iași
Vaticannews.va


Știri din viața Bisericii
Catholica.ro


știri interne și externe
Pastoratie.ro


resurse pentru pastorație
Profamilia.ro


pastorația familiilor
SanctuarCacica.ro


Basilica Minor Cacica
Centrul de Asistență Comunitară "Sfânta Tereza de Calcutta"

Episcopia Romano-Catolică de Iași * Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 26, 700064 - Iași (IS)
tel. 0232/212003 (Episcopie); 0232/212007 (Parohie); e-mail: editor@ercis.ro
design și conținut copyright 2001-2024 *  * toate drepturile rezervate * găzduit de HostX.ro * stat