Zilele Bibliei la Roman

În zilele de 12 şi 13 noiembrie 2022, a avut loc la Muzeul de istorie din Roman prima ediţie a Zilelor Bibliei în oraşul muşatin.

Evenimentul a fost prilejuit de Duminica Bibliei pe care Biserica Ortodoxă o celebrează, începând din 2006, pe 13 noiembrie, când în calendarul ei îl sărbătoreşte pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Organizatori au fost Centrul de Studiu Biblic al Arhiepiscopiei ortodoxe a Romanului şi Bacăului, Departamentul de Cercetare Biblică al Diecezei romano-catolice de Iaşi şi Federaţia Biblică Catolice, în colaborare cu Primăria Municipiului Roman, Muzeul de Istorie Roman, Societatea Culturală Clepsidra şi Uniunea Ziariştilor din România, filiala Roman. Partener media a fost Roman Tv.

Manifestarea s-a bucurat de o frumoasă participare: au fost prezenţi persoane din diferite confesiuni, intelectuali, medici, preoţi sau călugăriţe, dar şi oameni simpli doritori să experimenteze frumuseţea Cuvântului lui Dumnezeu. Această frumuseţe a reieşit cu prisosinţă din cele opt prelegeri ale celor şase preoţi (trei ortodocşi şi trei romano-catolici). Participanţii au putut admira şi câteva exemplare din multele variante ale traducerii Bibliei în limba română făcute de-a lungul timpului, inclusiv o ediţie a Bibliei de la Blaj în caractere chirilice.

Astfel, în prima sa intervenţie pe tema Biblia - o istorie a iubirii lui Dumnezeu, pr. Mihăiţă Popovici a scos în evidenţă faptul că Biblia este brăzdată de la un capăt la altul de iubirea milostivă a lui Dumnezeu care priveşte spre om prin ochii îndrăgostitului, îşi manifestă dragostea faţă de întreaga sa creaţie într-un fel unic. Legământul de pe Sinai este văzut de profeţi ca o nuntă divină (Ieremia 2,1-3; Osea 1-3), idee preluată de apostolul Pavel (Efeseni 5,25-27.32). Istoria acestei lumi se sfârşeşte cu o cină a nunţii mielului, iar noul Ierusalim este prezentat ca mireasă a lui Hristos (Apocalips 19,21).

Apoi, pr. Eduard Patraşcu a încercat să provoace auditoriul cu întrebarea: De ce să mai citim Biblia? Într-o lume super tehnicizată, dominată de consumism, în care supermarketurile concurează marile catedrale ale lumii, omul, dominat de era internetului, alege din ce în ce mai puţin calea lecturii. Studii sociologice scot la iveală statistici alarmante. Mai este Biblia o opţiune pentru lectură? Bisericii îi revine dificila misiune de retrezire a sensului profund al existenţei omului.

Într-o intervenţie online, pr. Alois Bulai a făcut o exegeză profunda asupra Prologului Evangheliei lui Ioan. Şi cuvântul s-a făcut trup şi s-a sălăşluit între noi şi am văzut slava lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi adevăr. Prin întrupare, Logosul divin întră în relaţie cu întreaga creaţie, iar această "auto-coborâre" a Fiului lui Dumnezeu pune şi mai bine în evidenţă dumnezeirea lui.

A urmat intervenţia pr. Claudiu Coman. Sfinţia Sa a încercat să retrezească convingerea că Cuvântul lui Dumnezeu îşi regăseşte centralitatea în viaţa Bisericii. Fiecare creştin este invitat să redescopere Cuvintele Scripturii. Dar o lectură eficientă nu poate avea loc decât prin parcurgerea unor etape. Enzo Bianchi (Introducere în lectura duhovnicească a Scripturii, Deisis, 2009) vorbeşte de trei momente importante: lectura propriu-zisă, meditarea cuvintelor citite şi rugăciunea. Doar atunci când lectura duce la rugăciune se realizează acel dialog roditor cu Dumnezeu.

Pr. Alois Moraru a făcut o sinteză a traducerilor Bibliei în limba română, încadrând această (poate puţin relatată de studiile de istorie) destul de prezentă activitate literară pe fundalul tipăririlor de Biblie din Europa, mai ales de după Gutenberg.

Pr. Cornel Paiu a împărtăşit un eseu despre Fericirile din Evanghelia după Matei cap 5. Expunerea a avut un gust literar pronunţat, îmbrăcat în metafore plăcute. Fericirile sunt căi de înaintare în înfrumuseţarea spirituală a omului. Ele rămân actuale pentru toate generaţiile. În Biblie sunt şi alte Fericiri care au fost evidenţiate: Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut, Fericiţi sunt şi cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l împlinesc etc.

A urmat a doua intervenţie a pr. Eduard Pătraşcu pe tema: "Dificultăţi provocări/capcane în traducerea Bibliei". O prezentare excepţională a celui care s-a confruntat în mod concret cu o serie de termeni întâlniţi în lucrarea de traducere a Bibliei catolice (2013). S-au menţionat o serie de cuvinte sau expresii capcană (cum ar fi, de pildă, Eu sunt Cel ce sunt (expresia comportă, din punct de vedere literar, multe posibilităţi de traducere), sau termenul presbiteros, care poate fi tradus în egală măsură cu bătrân sau preot. Expunerea a fost palpitantă şi a scos la iveală dilemele traducătorului.

Zilele Bibliei s-au încheiat cu reflecţia pr. Mihăiţă Popovici pe tema "Lectio divina în tradiţia creştină răsăriteană. Lectura duhovnicească a Scripturii s-a dezvoltat în mediul monastic al primelor secole. Sfântul Pahomie, întemeietorul monahismului cenobitic, spunea ucenicilor că Scriptura hrăneşte sufletul monahilor toată ziua, iar Sfântul Nil Ascetul (sec. V) arăta că foamea după Scriptură măsoară starea noastră spirituală. Lectura Scripturii conduce spre rugăciune. Au fost prezentate etapele a ceea ce înseamnă Lectio divina.

Aducem calde mulţumiri tuturor celor care au intervenit cu reflecţiile lor, celor care au contribuit logistic la realizarea acestui eveniment, partenerului media, RomanTv, care va retransmite toate conţinuturile, dar mai ales tuturor celor care au participat şi s-au bucurat de forţa de sens şi de viaţă pe care o transmite Biblia.

Pr. Mihăiţă Popovici

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 12-13 noiembrie: Zilele Bibliei la Roman

* * *

Roman TV: Zilele Bibliei la Roman 2022 (I)

Roman TV: Zilele Bibliei la Roman 2022 (II)

lecturi: 455.