La douăzeci de ani de la "Rosarium Virginis Mariae" a lui Ioan Paul al II-lea

Rugăciune de pace

"În Rozariu este mântuirea", cea necesară "în acest moment marcat de războiul din Ucraina". A subliniat asta arhiepiscopul Domenico Sorrentino, episcop de Assisi - Nocera - Umbra - Gualdo Tadino şi de Foligno, în intervenţia sa la întâlnirea "«A-l contempla pe Isus cu ochii Mariei». La 20 de ani de la scrisoarea apostolică a Sfântului Ioan Paul al II-lea Rosarium Virginis Marie", desfăşurată în sanctuarul de la Pompei, miercuri, 19 octombrie 2022.

"Avem nevoie de mântuire, care în ebraică este Yehoshu'a, pentru noi este Isus", a explicat prelatul. Şi războiul, a adăugat el, ne face să înţelegem că "umanitatea noastră a ieşit frumoasă din mâinile lui Dumnezeu şi a fost desfigurată de păcatul strămoşesc şi de acel prim episod de violenţă fratricidă între Cain şi Abel. Apoi a fost o secvenţă infinită de episoade de violenţă. Şi este şi astăzi".

Monseniorul Sorrentino a fost prelat al citadelei mariane din 2001 până în 2003: şi tocmai în acest rol, la 16 octombrie 2002 a condus o delegaţie de 1.500 de pompeiani pentru a duce la Roma tabloul Sfintei Fecioare Maria a Rozariului, pe care Ioan Paul al II-lea l-a voit alături de el, în Piaţa "Sfântul Petru", când a semnat scrisoarea apostolică şi a proclamat Anul Rozariului. Reevocând acel moment, arhiepiscopul a făcut referinţă şi la perioada istorică a războiului rece, la zidul din Berlin şi la căderea sa (9 noiembrie 1989) care a dat o iluzie de pace.

Rozariul, a evidenţiat prelatul, "nu numai că ne face să ne amintim, ci ne face să asimilăm" pentru că ne face să ne îndreptăm privirea spre Maria şi spre Isus: "În fraza Mariei adresată lui Bartolo Longo «Cine propagă Rozariul este mântuit!» Sfânta Fecioară i-l încredinţează din nou pe Dumnezeu pentru a-l dărui din nou omenirii". De altfel, în Rosarium Virginis Mariae, Ioan Paul al II-lea - ca papa Rozariului, Leon al XIII-lea - a încredinţat acestei rugăciuni două misiuni specifice: "familia şi pacea". De fapt, în ea se regăseşte "pacea inimii", care nu este numai un nu spus violenţei, oprimării, distrugerii, ci este o deschidere la mântuirea lui Isus care duce la "reevanghelizarea lumii".

Şi arhiepiscopul Tommaso Caputo, prelat de Pompei, făcând introducerea la întâlnire, a amintit că "prin Rozariu, rugăciune mariană cu inimă cristologică, primim misterul lui Cristos şi trăim experienţa iubirii lui Dumnezeu. Acea iubire atrage cu forţă specială", ca "focul arzător care arde, ascuns în acea coroniţă pe care o depănăm printre degete".

Reevocând venirea în urmă cu o sută cincizeci de ani a tânărului avocat Bartolo Longo "în Valea pe care el însuşi a definit-o «dezolată», locuită de câteva sute de agricultori constrânşi să convieţuiască împreună cu malaria şi cu tâlhăriile hoţilor", Monseniorul Caputo a relansat "inspiraţia sa interioară" - "Dacă tu cauţi mântuire, propagă Rozariul. Este promisiune a Mariei" - care, în acea lună octombrie din 1872, l-a dus la determinarea de a nu mai părăsi Pompei. "În toată viaţa sa lungă - a evidenţiat arhiepiscopul - în fidelitate constantă faţă de inspiraţia iniţială el a devenit instrument al unui proiect al lui Dumnezeu, mediat de Maria; un proiect în fiecare zi mai surprinzător şi vrednic de uimire". Prelatul a afirmat că fără Rozariu "n-ar fi fost venirea la Pompei, la 13 noiembrie 1875, a imaginii pe care toţi o venerăm" şi n-ar fi existat "construirea sanctuarului sau inaugurarea celei dintâi dintre numeroasele opere de caritate, orfelinatul feminin"; nici "n-ar fi apărut noul oraş Pompei, constituit primărie în 1928". Nu întâmplător, chiar pentru aceasta la 1 octombrie a fost deschis în mod solemn Anul jubiliar Longhian, care se va încheia la 31 octombrie 2023: "Dorim să trăim acest An - a asigurat arhiepiscopul - ca un timp pentru a reflecta, a medita, a ne ruga, dar şi pentru a regăsi lumina vocaţiei oraşului Pompei şi gustul de fi împreună".

Prelatul a amintit că la 16 octombrie 2002, ziua semnării lui Rosarium Virginis Mariae, a fost o dată memorabilă şi pentru mişcarea Focolarelor. La sfârşitul audienţei generale, Ioan Paul al II-lea a înmânat de fapt o scrisoare lui Chiara Lubich, preşedinte al Operei Mariei, reunită în acele zile în adunare generală la Castel Gandolfo. Cu acel text papa încredinţa în mod ideal Mişcării rugăciunea Rozariului, însăşi rădăcina sanctuarului de la Pompei. În această privinţă, Margaret Karram, din 2021 al treilea preşedinte al Focolarelor, intervenind la întâlnire a repropus semnificaţia Rozariului ca "rugăciune de pace". Karram a afirmat că este impresionată de "actualitatea extraordinară" a scrisorii apostolice. În aceste luni în care se trăieşte "în direct conflictul foarte dureros dintre Rusia şi Ucraina la porţile Europei, dar nu numai, dacă ne gândim şi la alte ţări mai mult sau mai puţin relatate de mass-media precum Yemen, Siria, Libia, Afganistan şi altele", se simte mai puternic "chemarea de a căuta raportul cu Dumnezeu, de a da timp rugăciunii". Recitarea Rozariului, a subliniat ea, "este fără îndoială o invitaţie la contemplaţie". Şi "în timpuri frenetice precum cele actuale, unde adesea nu reuşim să ne oprim pentru a-l privi «pe celălalt», «pe ceilalţi» până înăuntrul istoriilor, durerilor, nevoilor lor - a insistat ea -, a putea contempla faţa lui Dumnezeu este necesar, aş spune, indispensabil pentru a reînvăţa să-l iubim pe cel pe care-l avem în faţa noastră".

La sfârşitul întâlnirii, participanţii au ajuns la sanctuar, unde împreună au recitat Rozariul, condus de rector, Monseniorul Pasquale Mocerino. Ziua s-a încheiat cu concelebrarea Liturghiei prezidată de arhiepiscopul Sorrentino.

(După L'Osservatore Romano, 21 octombrie 2022)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 278.