Roman: Capitulul Spiritual al Fraţilor Minori Conventuali din România

În perioada 17-18 iunie (prima parte) şi 21-22 iunie 2022 (a doua parte), la Institutul Teologic Franciscan din Roman s-a desfăşurat Capitulul Spiritual Provincial. Relatorul acestor zile, fr. Guglielmo dello Spirito, l-a propus fraţilor pe Sfântul Iosif ca figură centrală care să-i însoţească în reflecţia asupra identităţii lor vocaţionale şi asupra rădăcinilor istorice şi spirituale ale Provinciei.

În cele două reflecţii, fr. Guglielmo a vorbit mai întâi despre rolul şi importanţa Sfântului Iosif în istoria Provinciei şi a Ordinului, ilustrând inspiraţia şi discernământul fondatorilor şi înaintaşilor noştri care s-au lăsat, cu adevărat, conduşi de Duhul Sfânt. Astfel că, în lumina sfinţeniei Sfântului Iosif şi a întregii Sfinte Familii, fraţii pot citi, rememora şi înţelege acum mai bine rădăcinile lor identitare, atât în plan istoric, cât şi în planul lui Dumnezeu. Ne aflăm "aici" şi "acum" în această etapă istorică ca un "eveniment al harului dumnezeiesc" şi ca rod al statorniciei fraţilor de ieri şi de azi, nu pentru că am fi mai buni decât alţii, ci pentru că avem rădăcini puternice "în cer", pentru că facem parte din planul bunăvoinţei Tatălui care a vrut să încheie o relaţie specială cu noi (ca fii în Fiul său), iar Sfântul Iosif este tocmai garantul şi protectorul acestei legături dumnezeieşti cu totul speciale, conducând şi veghind inclusiv destinul nostru istoric.

Apoi părintele relator a orientat reflecţia şi asupra relaţiei cu Sfântului Iosif în viaţa prezentă a fraţilor, a Provinciei. La umbra Sfântului Iosif şi a Sfintei Familii, noi, fraţii de acum, putem creşte şi dăinui în Biserică şi în lume, experimentând duioşia lui Dumnezeu, doar dacă vom fi convinşi de identitatea noastră şi vom trăi corespunzător viaţa de credinţă într-un autentic raport cu Domnul şi cu Sfântul nostru Patron. Citându-l pe pr. Gheorghe Patraşcu, de fericită amintire, părintele relator le-a reamintit fraţilor că e nevoie de "aşteptare, răbdare şi rugăciune multă" pe drumul consacrării şi în lupta pe care o avem de dus cu dificultăţile istorice şi cu noi înşine; trebuie să facem pentru totdeauna pace atât în jurul nostru, cât şi în noi (să facem pace cu propriile fragilităţi), pentru ca iubirea şi milostivirea lui Dumnezeu să ne atingă şi să ne vindece acolo unde avem cea mai mare nevoie, unde suntem răniţi cel mai tare.

În lumina celor relatate şi meditate, fr. Guglielmo a adresat fraţilor câteva întrebări pentru discuţii şi lucrările pe grupuri: Care este imaginea/concepţia mea asupra paternităţii? Cât corespunde aceasta modelului de paternitate oferit de Sfântul Iosif? Cum se exprimă/se concretizează raportul meu personal cu Sfântul Iosif? Ce ar putea să aducă nou, în viaţa mea/în viaţa noastră, o redescoperire, o reînsufleţire a legăturii cu cele trei persoane sfinte de la Nazaret? Nu există încă o distanţă prea mare între idealurile mele/noastre şi faptele concrete ale vieţii? Nemulţumirile, lamentările şi acuzele reciproce din viaţa noastră nu sunt mai curând aducătoare de tristeţe în inimă? Dacă, de multe ori, suntem ostaticii propriilor aşteptări şi ai continuelor deziluzii (după cum ne spune Papa Francisc) unde găsim atunci bucurie?

În urma discuţiilor în grupuri şi a reflecţiei în plen, fraţii au evidenţiat noi şi noi aspecte ale paternităţii Sfântului Iosif, pe care au încercat să le pună în legătură cu situaţiile şi problemele concrete ale vieţii personale şi comunitare.

Pr. Iosif-Eduard Cadar, OFMConv.

* * *

Mai multe imagini de la acest eveniment puteţi vedea în Albumul foto: 17-22 iunie: Roman: Capitulul Spiritual al Fraţilor Minori Conventuali din România

lecturi: 44.