Actualitatea lui Francisc de Sales: comunicator al proximităţii, în dialog cu toţi

de Vincenzo Marinelli
preot, autor al lucrării "Francisc de Sales, comunicator"

Anul acesta, comemorarea liturgică a Sfântului Francisc de Sales asumă o conotaţie deosebită în virtutea celebrării celui de-al IV-lea centenar de la moartea sa (1622-2022). Cu această ocazie sunt multiple iniţiativele menite să redescopere personalitatea sa, angajarea sa misionară tenace orientată să evanghelizeze ţinuturile din Chablais, impregnate de doctrina calvinistă, dedicarea sa totală cu care a exercitat slujirea de păstor al Diecezei de Geneva şi a pus în practică decretele conciliare ale Contrareformei tridentine, dinamismul cu care a dedicat mari energii pentru fondarea Ordinului Vizitării Sfintei Maria (Vizitandine). La toate acestea ar trebui adăugate numeroasele recunoaşteri pe care în decursul secolelor papii le-au îndreptat spre învăţăturile sale şi spre exemplele sale, îndeosebi proclamarea ca patron al scriitorilor catolici, petrecută în 1923 prin voinţa lui Pius al XI-lea.

Această recunoaştere reprezintă o ocazie propice pentru a reciti moştenirea şi actualitatea lui Francisc de Sales drept comunicator. De fapt, patronajul său, deşi indiscutabil, n-a fost suficient de aprofundat în aşa fel încât să scoată în evidenţă acele criterii teologice şi acele metode pastorale care au condus stilul său comunicativ şi opera sa misionară şi evanghelizatoare. Criterii încă valabile şi rodnice pentru comunicare în Bisericii şi a Bisericii chemate să vestească Evanghelia în faţa provocărilor comunicative şi pastorale inedite şi proprii ale societăţii informaţiei, accentuate de pandemia aflată încă în desfăşurare.

Înainte de toate, trebuie recunoscut că exemplaritatea sfântului episcop de Geneva, la care se referea Pius al XI-lea, depăşeşte distanţa cronologică ce ne separă de epoca în care a trăit, evitând să-l izoleze la un model comunicativ depăşit faţă de paradigmele contemporane.

Deşi instrumentele tehnologice folosite de el pentru a comunica erau foarte diferite de cele de astăzi, comunicarea rămâne mereu un act uman, făcut de oameni pentru oameni, şi de aceea încontinuu îndreptată să ajungă la acea dorinţă de comuniune şi de proximitate. Sfântul Francisc de Sales a ţinut cont mereu şi a realizat mereu această finalitate intrinsecă a comunicării, devenind în mod constant deschis la dialog cu opozanţii politici şi religioşi de toate genurile, unind cu înţelepciune moderaţia şi caritatea cu vigoarea discuţiilor. Despre el mai trebuie amintit cât de necesar este o bună posesie a doctrinei catolice pentru a putea apăra Adevărul de erori şi omisiuni voite, şi eleganţa în stil pentru a-l satisface pe cititor sau pe auditor.

Un al doilea aspect, şi astăzi încă neexplorat pe deplin, se referă la criteriile urmărite de el în fiecare dintre dimensiunile comunicative: cea verbală, cea neverbală şi cea scrisă. Sintetic s-ar putea afirma că stilul comunicării saleziene era condus îndeosebi de un criteriu dublu, nu de tip pragmatic sau retoric, ci teologic. Studiind stilul său comunicativ reiese că iubirea faţă de Dumnezeu şi caritatea faţă de om sunt principiile sale inspiratoare supreme. De fapt, din ele se inspiră el în redactarea regulamentului său personal de respectat în conversaţii, ele sunt izvorul care îl orientează în redactarea textelor sale; tot acestea îl inspiră în alegerea unui limbaj simplu şi concis, separat de căutări şi prolixităţi inutile; ele sunt izvorul care-l conduc în îmbrăcăminte şi în relaţionarea cu ceilalţi.

Printre alte elemente de actualitate s-ar putea menţiona teologia saleziană a comunicaţiei, adică rodul reflecţiei sale teologice în privinţa comunicării divine şi umane, care derivă din înţelepciunea spirituală şi din experienţa umană pe care el a dobândit-o.

Celui care vrea să intre la şcoala stilului comunicativ, dulce şi iubitor, al Sfântului Francisc de Sales nu-i rămâne decât să redescopere învăţăturile sale, să imite exemplele sale şi să cultive încontinuu iubirea faţă de Dumnezeu şi iubirea faţă de aproapele.

(După Agenţia SIR, 24 ianuarie 2022)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 280.