Răspunsul Bisericilor din continentul european

Nu putem rămâne indiferenţi

"Recenta călătorie a Sfântului Părinte în Cipru şi în Grecia a confirmat situaţia precară şi disperarea refugiaţilor în unele ţări europene. Aceşti fraţi şi surori ai noştri ne cer să fie ascultaţi şi să fie primiţi". Este ceea ce scrie cardinalul Jean-Claude Hollerich, preşedinte al Comisiei Conferinţelor Episcopale Europene (COMECE), într-un mesaj trimis miercuri, 22 decembrie 2021, autorităţilor statelor membre ale UE şi Bisericilor din continent, în care cere să se răspundă la apelul lansat de Papa Francisc la audienţa generală, primind şi găzduind refugiaţii prin gesturi de "solidaritate concretă".

"Nu putem să rămânem indiferenţi. Suntem chemaţi să răspundem cu angajare reînnoită, cu un glas profetic şi cu exemple autentice de solidaritate faţă de aceşti fii ai lui Dumnezeu, persoane cu feţe, biografii şi familii care au nevoie de noi. Acum mai mult ca oricând", continuă Hollerich, subliniind că "în numele COMECE, mă unesc cu apelul papei care cere autorităţilor statelor din UE să permită cu generozitate refugiaţilor care sunt blocaţi în teritoriile de primă primire, ca în cazul Ciprului şi Greciei, să fie transferaţi într-o altă ţară din Uniunea Europeană şi să primească protecţia şi primirea de care au nevoie ei înşişi şi familiile lor".

"Apelez - continuă cardinalul - şi la Biserica existentă în Europa, la parohii, la comunităţi şi la credincioşi, pentru ca să devină adevăraţi martori ai lui Cristos în acest timp de Crăciun. Invit să primească în spirit de slujire pe cei care au ajuns în ţinuturile noastre în căutare de protecţie ca refugiaţi şi să facă un efort comun care să ducă la proiecte realizabile în colaborare cu instituţiile. Îl invoc pe Pruncul Isus, a cărui naştere o vom celebra curând, ca să ne lumineze, să ne permită să recunoaştem fiecare refugiat care bate la uşa noastră şi să ne dea forţa necesară pentru a depăşi indiferenţa societăţilor noastre faţă de cel care suferă şi are nevoie".

Au fost imediate răspunsurile la apelul papei şi la invitaţia preşedintelui COMECE. Începând de la episcopii sloveni: "Mulţi refugiaţi şi migranţi care ajung în Europa din Africa de Nord şi din Orientul Mijlociu reprezintă o mare provocare pentru toate statele membre ale Uniunii Europene", scrie Monseniorul Stanislav Zore, arhiepiscop de Ljubljana şi preşedinte al Conferinţei Episcopale Slovene (CES). "Toate ţările şi toţi cetăţenii sunt chemaţi să exprime propria solidaritate cu aceia care au fost alungaţi din patriile lor din cauza războaielor şi a violenţelor şi vor bate la uşa noastră în speranţa de a găsi un viitor mai bun. Ospitalitatea şi primirea străinilor sunt de mult timp semn de iubire şi de respect faţă de demnitatea fiecărei fiinţe umane", afirmă preşedintele CES. "Deci este important - continuă el - ca ţara noastră şi Uniunea Europeană să dea tuturor refugiaţilor şi migranţilor oportunitatea de a obţine în mod legal azil pentru ei şi pentru familii, ajutându-i să se integreze în comunitatea locală. Episcopii sloveni exprimă sprijinul lor faţă de instituţii, faţă de Caritas şi faţă de celelalte organizaţii umanitare care au primit deja sau care vor primi în viitor pe refugiaţi şi pe cei care cer azil".

"Provocarea refugiaţilor şi a migranţilor - subliniază monseniorul Zore - este şi o oportunitate pentru ţara noastră de a reflecta asupra consecinţelor tragice ale comerţului cu arme, ale intervenţiilor militare imprudente din partea Occidentului, ale politicilor economice nedrepte, ale sărăciei şi corupţiei care sunt un fundal pentru conflictele militare şi pentru războaiele civile, precum şi pentru catastrofele umanitare. Sfânta Familie, care este în centrul sărbătorilor de Crăciun, mărturiseşte respectarea demnităţii fiecărei fiinţe umane, valoarea păcii şi a solidarităţii. Pentru acest motiv invităm pe toţi la solidaritate şi la deschidere faţă de cei care sunt în dificultate".

Îi face ecou Consiliul permanent al Conferinţei Episcopale Poloneze: "Biserica din Polonia îşi însuşeşte apelul papei. Dorim să asistăm, pe baza posibilităţilor legale existente şi în conformitate cu normele în vigoare în materie de migraţie, pe toţi cei care exprimă dorinţa de a veni să trăiască în ţara noastră. Obiectivul este acela de a-i primi, de a furniza sprijinul necesar şi de a-i ajuta să se integreze în societatea noastră învăţându-i limba şi oferindu-le loc de muncă. Asociaţia Caritas oferă acest tip de ajutor imigraţilor care trăiesc deja şi lucrează în Polonia de mulţi ani. Acest tip de sprijin va continua şi va fi potenţat. Cerem şi tuturor conaţionalilor noştri să se roage pentru migranţii aflaţi în dificultate în Europa şi în lume".

Prompt şi răspunsul prelaţilor austrieci, care îndeamnă guvernul să "dea un semnal de solidaritate şi de umanitate" primind 100 de familii cu copii provenind din lagărele de primire europene al căror status de azil a fost recunoscut. Pentru episcopi "programul de primire solicitat de Papa Francisc este o exprimare concretă a acelor valori prin care Europa şi creştinismul se remarcă. Ştim că mulţi în ţara noastră sunt gata să primească, să îngrijească şi să ajute aceste persoane. În acelaşi timp Europa trebuie să găsească în sfârşit o soluţie corectă pentru a-i trata pe refugiaţi, lucru care din păcate încă lipseşte. Guvernul federal este chemat să lucreze în acest sens. A proteja graniţele şi persoanele nu sunt acţiuni care se exclud reciproc. Demnitatea şi drepturile umane trebuie să fie salvgardate mereu şi oricum. Dincolo de locul de naştere a fiecăruia".

Şi Conferinţa Episcopală Germană, prin însărcinatul special pentru refugiaţi, arhiepiscopul de Hamburg, Stefan Hesse, răspunde prompt papei asigurând angajarea diecezelor, a Caritas-ului şi a celorlalte asociaţii de voluntariat: "Deja în trecut, Germania a participat la primirea refugiaţilor în linie cu schemele de resituare ale UE. Faptul că noul guvern federal este dispus să întărească ulterior primirea este motiv de speranţă. Biserica va continua sprijinul său practic pentru a asigura ca să fie primiţi în cel mai bun mod". Conform Monseniorului Hesse este oportun de a găsi soluţii pe termen lung: "Este de dorit un mecanism permanent de împărtăşire a responsabilităţilor între statele membre ale UE. Ceea ce este necesar e o distribuire egală a celor care cer azil între statele membre, o solidaritate mai mare cu ţările vecine cu UE şi aplicarea de standarde ridicate de primire şi de proceduri de azil care să fie acceptate şi realizate de toţi. În afară de asta, este fundamentală salvarea eficace pe mare, o cale de acces sigură mai ales pentru persoanele vulnerabile, precum şi un sprijin mai bun dat ţărilor găzduitoare non-europene. Crăciunul ne aminteşte în fiecare an că Dumnezeu se face om într-un prunc lipsit de apărare", conclude prelatul, amintind: "Şi astăzi îl întâlnim pe Cristos în persoane a căror demnitate este în pericol grav. Astfel, apelul papei nu se referă la numere abstracte, ci la fiinţe umane care au nevoie de sprijinul nostru".

Episcopii spanioli cunosc de aproape situaţia refugiaţilor şi se declară "încurajaţi de paşii făcuţi deja în ultimii ani pentru a facilita noi căi de primire în diecezele noastre în dialog cu instituţiile. Oferim colaborarea noastră guvernului pentru a promova la toate nivelurile (comunal, regional, naţional) crearea de coridoare umanitare, aşa cum se întâmplă în alte ţări europene, promovând în acelaşi timp noi modele de primire sustenabilă şi legală. Dumnezeu continuă să bată la uşile noastre în timp ce se apropie Crăciunul. Îi mulţumim Papei Francisc pentru apropierea sa de cei mai vulnerabili şi facem apel la comunităţile noastre creştine şi la toată societatea cerând să primească responsabil pe cel care are nevoie de noi cu o inimă care priveşte în ochii oamenilor".

"În ultimii ani, îndeosebi după apelul Papei Francisc din 2015, proiectele de primire şi de însoţire s-au înmulţit în ţară", afirmă Monseniorul Éric de Moulins-Beaufort, arhiepiscop de Reims şi preşedinte al episcopilor francezi. "Proiecte de însoţire - scrie el - sunt promovate în cea mai mare parte a diecezelor şi mulţi credincioşi sunt alături de migranţi şi refugiaţi. Reînnoim angajamentele asumate, confirmând disponibilitatea noastră deplină la dialogul cu guvernul".

(După L'Osservatore Romano, 22 decembrie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 405.