Un nou model cultural pentru a face faţă "catastrofei educative"

de Gabriella Ceraso

Pe de o parte "catastrofa educativă" a zeci de milioane de copii din lume excluşi de orice reţea şcolară. Pe de altă parte "pactul educativ" propus de papa pentru a contribui la vindecarea acestei profunde răni umane, dar şi sociale. În spaţiul de mijloc, ca să spunem aşa, se concentrează munca a treizeci de persoane care urmăresc, orientează, supraveghează, promovează formarea şcolară şi academică a institutelor catolice din toată lumea. Cardinalul Giuseppe Versaldi relatează misiunea Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, a cărui bilanţ de misiune, în comunicarea oficială 2021 a Sfântului Scaun, este parte din cele 21 de milioane din buget alocate în ansamblu pentru treizeci de dicastere şi instituţii vaticane.

Educaţia este una din temele centrale ale pontificatului lui Francisc, care în octombrie 2020 a relansat propunerea unui "pact global" adresat tuturor subiecţilor formativi ai societăţii pentru viitorul noilor generaţii. În ce mod susţine şi realizează dicasterul angajarea solicitată de papa?

Încă de la începutul pontificatului, Papa Francisc, urmând stilul său pastoral precedent, insistă asupra necesităţii de a investi talentele tuturor, şi mai ales ale tinerelor generaţii, pentru a face să se formeze o nouă solidaritate universală şi o societate mai primitoare. Cu lansarea pactului educativ, el a reînnoit invitaţia de a încheia o alianţă care să permită găsirea convergenţei globale pentru o educaţie care să ştie să unească toate persoanele şi toate componentele lor, cu scopul de a găsi soluţii la problemele schimbării epocale aflate în desfăşurare, de a demara procese de transformare fără frică şi de a privi la viitor cu speranţă. O astfel de invitaţie a fost adresată tuturor: profesori, studenţi, părinţi, societate civilă; toate ştiinţele şi disciplinele; diferitele exprimări intelectuale, ştiinţifice, artistice, sportive, politice, economice, antreprenoriale în sprijinul tinerilor.

Congregaţia pentru Educaţia Catolică, responsabilă să însoţească realizarea acestui proiect, în afară de a promova o serie de întâlniri şi evenimente pentru a aprofunda diferitele profiluri ale pactului educativ, desfăşurate imediat după primul mesaj al Sfântului Părinte - din 12 septembrie 2019 - a început să monitorizeze şi să adune experienţele mai semnificative demarate de şcolile şi universităţile catolice şi de multe alte instituţii educative în multe ţări din lume. Dată fiind proliferarea iniţiativelor şi în perspectiva unei dezvoltări constante a lor în următorii ani, a fost creat un Comitet - cu Fundaţia pontificală Gravissimum educationis, Universitatea Lumsa şi Universitatea Catolică "Sacro Cuore" - care a pregătit un vademecum uşor pentru educatori şi un volum cu liniile conducătoare pentru universităţi. În timp ce în primul instrument sunt dezvoltate obiectivele pactului indicate de papa, în liniile conducătoare sunt ilustrate cinci zone tematice în care pactul va putea găsi articulaţii adecvate pentru iniţiative academice, ştiinţifice şi culturale: demnitate şi drepturi umane; fraternitate şi cooperare; tehnologii şi ecologie integrală; pace şi cetăţenie; culturi şi religie.

Ţinând cont că propunerea unui pact educativ îşi propune să găsească o convergenţă globală într-o "casă comună" pentru locuitorii Pământului, şi a unei alianţe generatoare de pace, dreptate, primire între toate popoarele şi de dialog între religii, munca dicasterului se desfăşoară în colaborare cu alte organisme ale Sfântului Scaun, într-o colaborare rodnică şi folositoare.

Ce tipuri de institute formative fac parte din competenţa congregaţiei şi ce îndatoriri le sunt încredinţate la nivel de organizare, orientare şi promovare a activităţii lor?

Congregaţia are misiunea de a aprofunda, a dezvolta şi a promova principiile fundamentale ale educaţiei catolice, aşa cum sunt propuse de magisteriul Bisericii, atât în contextul poporului lui Dumnezeu cât şi în cadrul societăţii civile; în acest sens, se angajează pentru ca în această materie credincioşii să-şi poată îndeplini obligaţiile lor şi să acţioneze pentru ca şi societatea civilă să recunoască şi să ocrotească drepturile lor. În acest context este semnificativ dialogul constructiv care este dus înainte cu instituţiile statale şi cu organismele internaţionale.

Îndeosebi congregaţia stabileşte orientări pentru şcolile catolice, dintre care multe sunt create şi gestionate de congregaţii călugăreşti, îi asistă pe episcopii diecezani în misiunea lor de a supraveghea calitatea slujirii oferite de aceste şcoli, formarea formatorilor, educaţia religioasă şi îngrijirea pastorală a elevilor. În afară de şcoli, dicasterul urmăreşte universităţile catolice asistându-i pe episcopi pentru ca elaborând normele aplicative ale constituţiei Ex corde Ecclesiae să poată însoţi aceste instituţii academice în aprofundarea diferitelor discipline, ţinând cont de inspiraţia creştină, şi în promovarea diferitelor forme de pastoraţie universitară.

În afară de asta, o competenţă specifică a congregaţiei se referă la universităţi şi la institutele de studii ecleziastice. Punând în aplicare constituţia apostolică Veritatis gaudium (aprobată de Papa Francisc la 8 decembrie 2017), ea ratifică statutele acestor instituţii, exercită înalta conducere asupra lor şi supraveghează pentru ca în învăţământul doctrinal să fie garantată calitatea şi să fie salvgardată integritatea credinţei catolice. Şcolile catolice în lume sunt circa 217 mii, cu peste 60 de milioane de elevi. Universităţile catolice sunt 1.360 şi universităţile şi facultăţile ecleziastice, cu institutele afiliate şi agregate la ele, sunt 487. Studenţii din instituţiile superioare sunt circa 11 milioane.

Câte persoane lucrează în dicaster şi cum este articulată activitatea sa? Care cheltuieli au incidenţă mai mare asupra bilanţului şi căror domenii de "misiune" corespund?

În dicaster lucrează 29 de persoane, provenind din 12 ţări diferite, distribuite la oficiul Şcoli, oficiul Universităţi, departamentul pentru organismele internaţionale şi diferitele servicii: contabilitate, protocol, arhivă, bibliotecă, aspecte informatice, portari. Cheltuielile care au incidenţă mai mare sunt cele ale personalului, la care se adaugă serviciile informatice, devenite recent absolut indispensabile pentru a putea însoţi munca instituţiilor educative distribuite în toată lumea. Apoi sunt cheltuielile de tipărituri (revista dicasterului şi diferitele documente), precum şi contribuţia pentru munca de consultanţă care este încredinţată grupului de consultanţi. Evenimentele deosebite, adică întâlniri, seminarii de studiu sau congrese care sunt organizate în diferite circumstanţe, au incidenţă în parte asupra dicasterului şi în parte sunt susţinute cu intervenţii externe. De şase ani este găzduită la congregaţie Fundaţia pontificală Gravissimum educationis, creată de Papa Francisc pentru a susţine cercetări şi noi proiecte în domeniul educaţiei, la care lucrează patru persoane.

Prin dicaster, Sfântul Scaun asigură şi acţiunea sa "diplomatică" la nivel internaţional în domeniul cultural şi academic, aderând la acorduri şi iniţiative la diferite niveluri. Ce principii o inspiră şi care sunt rezultatele mai semnificative ale acestei acţiuni?

Dicasterul, în afară de a colabora cu numeroasele asociaţii internaţionale a şcolilor, a universităţilor catolice, a părinţilor, a foştilor studenţi, desfăşoară o atentă acţiune de contact cu organismele internaţionale, cum sun UNESCO, Consiliul Europei, Uniunea Europeană, în strânsă colaborare cu Secretariatul de Stat. Sunt garantate raporturi constante cu observatorii Sfântului Scaun la aceste organisme de la care Congregaţia primeşte informaţii cu privire la strategiile elaborate, la temele de studiu, la evenimentele promovate. În afară de munca internă a oficialilor care urmăresc aceste activităţi, în diferite circumstanţe deosebite se aleg experţi calificaţi pentru a fi trimişi la întâlnirile programate ca să ducă părerea Bisericii şi pentru a cunoaşte orientările care se formează şi care au reflexii clare asupra muncii instituţiilor educative catolice.

Tocmai ca urmare a aderării la Procesul Bologna a fost instituită în 2007 agenţia AVEPRO: ce rol desfăşoară în domeniul promovării unei culturi de calitate în cadrul instituţiilor academice? În schimb care sunt îndatoririle Centrului internaţional pentru recunoaştere?

În septembrie 2003, într-una din întâlnirile periodice ale miniştrilor universităţilor din ţările apartenente deja la Procesul Bologna, şi Sfântul Scaun a aderat şi a fost primită în acest important parcurs de colaborare demarat iniţial la nivel european şi acum răspândit în celelalte continente. Scopul este acela de a facilita mobilitatea internaţională a profesorilor şi studenţilor de studii superioare, adoptând o serie de criterii care fac posibilă recunoaşterea studiilor academice între ţările aderente la Proces. Pentru instituţiile ecleziastice a fost vorba de o trecere importantă care, sub conducerea dicasterului, le-a făcut să revizuiască diferite aspecte ale vieţii academice, insistând mai ales asupra calităţii studiilor. Unul din obiectivele inerente în Procesul Bologna a fost angajarea de a crea în fiecare ţară membru o agenţie de control al calităţii studiilor. Şi în Sfântul Scaun, Benedict al XVI-lea a creat în 2007 o astfel de Agenţie, numită AVEPRO pentru a sublinia nu numai misiunea sa de a evalua, ci mai ales aceea de a ajuta la promovarea dezvoltării şi calităţii studiilor ecleziastice. Aşa cum se întâmplă în toate celelalte ţări, şi în fiecare instituţie de studii superioare a Bisericii este prevăzută crearea unui nucleu de autoevaluare cu scopul de a monitoriza coerenţa şi eficacitatea vieţii academice; AVEPRO, care este un organism independent de dicaster, face la fiecare cinci ani o evaluare externă a fiecărei instituţii, elaborând un raport final cu privire la ea.

Cât priveşte Centrul internaţional pentru recunoaştere, toate ţările aderente la una din convenţiile UNESCO despre această materie sunt ţinute să aibă un oficiu special pentru promovarea recunoaşterii şi a informa cu privire la sistemele educative naţionale, inclusiv o bancă de date a tuturor instituţiilor de educaţie superioară recunoscute. Şi Sfântul Scaun, fiind semnatar al patru convenţii regionale şi angajându-se pentru a promova convenţia globală, adoptată recent la UNESCO, a creat Centrul internaţional pentru recunoaştere (ICR), în cadrul Congregaţiei pentru Educaţia Catolică. Competenţa sa se extinde la toată lumea, cu dreptul de a lua decizii obligatorii şi de a gestiona banca de date, accesibilă pe un sit web, a tuturor instituţiilor de educaţie superioară înfiinţate sau aprobate de Sfântul Scaun.

Pandemia a avut incidenţă profundă asupra modalităţilor didacticii la nivel planetar, penalizând sistemul de relaţii personale şi sărăcind şi resursele şi sursele de sprijinire a instituţiilor educative. Cât va influenţa această situaţie asupra formării noilor generaţii? Şi care sunt în acest domeniu indicaţiile şi priorităţile de intervenţie sugerate de congregaţie?

Pandemia a accelerat şi a amplificat multe din urgenţele care se întâlneau şi a revelat multe altele, între care cele care se referă la domeniul educativ. Suntem în faţa unui soi de "catastrofă educativă" datorată faptului că circa zece milioane de copii la vârstă şcolară care sunt excluşi de la orice activitate formativă. Au fost activate în mod rapid platforme educative informatice pentru a face faţă acestei situaţii, dar disparitatea tehnologică, împreună cu alte carenţe, a făcut şi mai marcată prăpastia educativă peste tot. În această situaţie, care nu se va rezolva în scurt timp, congregaţia sugerează două indicaţii: pe de o parte, trebuie făcut faţă cât mai repede urgenţei cu instrumentele tehnologice şi cu o actualizare a profesorilor pentru un efort imediat de însoţire didactică pentru a vinde noile marginalităţi care s-au creat. Pe de altă parte trebuie făcut un efort pentru a elabora un nou model cultural pentru a imprima o cotitură la actualul model de dezvoltare şi a adopta paradigme pedagogice în măsură să tuteleze demnitatea persoanelor, să promoveze procese adecvate de socializare în perspectiva fraternităţii universale şi să stimuleze abordarea trans-disciplinară a ştiinţei pentru a forma noile generaţii ca protagoniste ale binelui comun.

(După L'Osservatore Romano, 22 noiembrie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 595.