Moment liric: "Regelui Isus"

La tronul Tău, mărite rege,
Nu vin conducători ai lumii,
Dar vine cel care-nţelege
Rodul voit a-nţelepciunii.
 
Trimis de Tatăl cu iubire
N-ai prididit măcar o clipă
Şi ai luat a noastră fire
Dăruind lumii cu risipă.
 
Din clipa-n care ai intrat
În sânul pururei Fecioare
Cerul întreg s-a bucurat
Şi-a tresăltat de încântare.
 
Au tresăltat privind timid
Inimi deschise de păstori,
Departe de al lumii vid
Ai hotărât să te cobori.
 
Un prunc în iesle au văzut
Şi magii, veniţi de departe,
Dar dăruind, s-au încrezut
În Cel ce-i rege peste toate.
 
Şi timpul trece ruşinat
De umilinţa fără seamăn
A Celui venit din înalt
Să modeleze lutul reavăn.
 
Doar cu o mână de pescari,
Un vameş scund şi un zelot
Ai dărâmat munţii cei mari
Şi-ai cucerit pământul tot.
 
Cuvântul Tatălui ceresc
Purta-va paşi spre paradis
Îngenunchind spun mulţumesc
Că l-au urmat, că le-ai deschis.
 
Minuni făcut-ai pe pământ
Şi vei continua s-o faci,
Prin darul Tău, cu-al Tău cuvânt,
Cu Tatăl Nostru să ne-mpaci.
 
Când toate au fost împlinite
Cuvântul viu a fost străpuns,
Pilat cu lemne pregătite
L-a răstignit pe cruce, sus.
 
Însângerat, nemângâiat
Deschide braţe-mbrăţişând
Pe cei, ce-n veacuri, l-au urmat
Cu dragoste, mereu iertând.
 
La tronul pregătit de noi,
O cruce mustuind de sânge,
Vin azi popoare în noroi
Şi vina lor cu foc şi-o plânge.
 
Vin paşii osteniţi de vicii,
Vin vise tinere, curmate,
Încrezători chiar au indicii
Că vieţile le-au fost iertate.
 
La tronul Domnului Isus
Vin azi şi eu, şi vin şi mâine,
Căci EL, Iubirea, m-a adus
Să-mi dăruiasc-o frântă pâine.

Emil Bejan

lecturi: 377.