Cardinalul Pietro Parolin: COP26 va trebui să afirme centralitatea multilateralismului şi a acţiunii

de Massimiliano Menichetti

Va fi cea mai mare întâlnire internaţională pe care Regatul Unit a găzduit-o vreodată. În cadrul victorian din Glasgow în jurul mesei celei de-a XXVI-a Conferinţe a Naţiunilor Unite despre schimbarea climatică vor fi peste 30.000 de delegaţi, aproape 200 de lideri mondiali, experţi climatici şi activişti. Obiectivul va fi acela de a actualiza planurile de reducere a emisiilor pentru a contrasta nivelurile de încălzire globală. La 26 octombrie 2021, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a lansat o nouă alarmă dorind acţiuni concrete pentru a tutela planeta: "Suntem pe drumul bun pentru catastrofa climatică - a spus el comentând Emission Gap Report 2021 -. Era jumătăţilor de măsură şi a promisiunilor false trebuie să se termine şi timpul pentru a umple prăpastia clasei conducătoare trebuie să înceapă la Glasgow". Şi ieri [29 octombrie 2021], Papa Francisc într-un audio-video-mesaj dat la BBC, privind tocmai la conferinţa care se va ţine în oraşul scoţian, a dorit "alegeri radicale" pentru a scoate omenirea din multele crize transversale şi interconectate prin care trece. Cardinalul Pietro Parolin va conduce delegaţia Sfântului Scaun la Glasgow.

Eminenţă, se deschide Conferinţa Naţiunilor Unite despre schimbările climatice COP26. Cu ce obiectiv va fi prezent Sfântul Scaun?

COP26 este prima Conferinţă a Convenţiei-Cadru a ONU despre schimbările climatice care se desfăşoară după răspândirea lui Covid-19, precum şi Conferinţa care trebuie să stabilească modalităţile concrete pentru a pune în aplicare angajamentele prevăzute de Acordul de la Paris din 2015. Este bine ştiut că parcursul pentru o implementare eficace a sa, şi în lumina pandemiei, este destul de complex şi nesigur. Este adevărat că a fost demarat un proces de tranziţie spre un model de dezvoltare liberă de tehnologii şi comportamente care au incidenţă asupra emisiilor de gaz cu efect de seră; întrebarea principală este cât de rapid va fi procesul de tranziţie şi dacă va fi în măsură să respecte timpii dictaţi de ştiinţă. Dorinţa Sfântului Scaun este ca această COP26 să poată reafirma realmente centralitatea multilateralismului şi a acţiunii, şi prin aşa-numiţii actori non-statali. Dată fiind încetineala progresului, importanţa Conferinţei de la Glasgow este semnificativă, deoarece prin ea se va putea măsura şi stimula voinţa colectivă şi nivelul de ambiţie a fiecărui stat.

Ediţia precedentă de la Madrid s-a încheiat cu o invitaţie la "eforturi mai ambiţioase". Dumneavoastră aţi spus: "este o provocare de civilizaţie". Ce anume se profilează acum?

Trăim într-un moment semnificativ al istoriei noastre. Răspunsurile la Covid-19 şi la schimbările climatice pot promova realmente dorinţa exprimată de papa Francisc în Laudato si' că: "în timp ce omenirea din perioada post-industrială va fi amintită probabil ca una din cele mai iresponsabile din istorie, este de dorit ca omenirea de la începuturile secolului al XXI-lea să poată fi amintită pentru că a asumat cu generozitate propriile responsabilităţi grave". Este vorba, întocmai, de o provocare de civilizaţie în favoarea binelui comun şi a unei schimbări de perspectivă, care trebuie să pună demnitatea umană în centrul fiecărei acţiuni. Fenomene globale şi transversale precum pandemia şi schimbarea climatică evidenţiază tot mai mult acea schimbare de direcţie cerută de papa Francisc întemeiată pe conştiinţa că trebuie să lucrăm toţi împreună în întărirea alianţei dintre fiinţa umană şi ambientul natural, cu o atenţie deosebită faţă de populaţiile mai vulnerabile.

În enciclica Laudato si', Papa Francisc susţine o ecologie integrală în care îngrijirea creaţiei, atenţia faţă de săraci, angajarea în societate şi construirea păcii, sunt inseparabile. Care sunt urgenţele?

De acum este profund evident că degradarea ambientală şi degradarea socială sunt puternic interconectate. Acesta este şi unul din conceptele cheie ale ecologiei integrale: "pace, dreptate şi salvgardare a creaţiei sunt trei probleme complet conectate, care nu se vor putea separa în aşa fel încât să fie tratate singular, pentru a nu cădea din nou în reducţionism". Pentru acest motiv, este important ca la COP26 să iasă în evidenţă şi un răspuns colectiv clar nu numai pentru a favoriza activităţile de atenuare şi de adaptare la schimbarea climatică din partea tuturor ţărilor, ci şi pentru a ajuta pe cele mai vulnerabile să înfrunte daunele şi pierderile care derivă din acest fenomen, care din păcate sunt deja o realitate în numeroase contexte.

Este constant apelul papei de a adopta comportamente şi acţiuni modelate după interdependenţă şi coresponsabilitate, într-o lume în care "totul este conectat" şi în care obiectivele pentru reducerea poluării, pentru eco-sustenabilitate, fixate în Acordul din 2015 de la Paris par încă departe. Care sunt căile care trebuie parcurse?

În timpul întâlnirii cu liderii religioşi şi cu oamenii de ştiinţă desfăşurate la 4 octombrie pentru a înmâna un Apel comun pentru COP26, Sfântul Părinte a scos în evidenţă importanţa de a adopta o privire îndreptată spre interdependenţă şi spre împărtăşire. "Nu putem acţiona singuri, ci este fundamentală angajarea fiecăruia pentru îngrijirea celorlalţi şi a ambientului care să ducă la schimbarea de direcţie aşa de urgentă; angajare care trebuie alimentată şi de propria credinţă şi spiritualitate [...]. O angajare care trebuie solicitată încontinuu de «motorul iubirii»", care trebuie reînsufleţit zi de zi. Este o provocare care vine în faţa necesităţii de a contrasta "cultura rebutului", prevalentă în societatea noastră şi care se hrăneşte din ceea ce Apelul comun numeşte "seminţele conflictelor: aviditate, indiferenţă, ignoranţă, frică, nedreptate, nesiguranţă şi violenţă". Iată, parcursul menit fie pentru a obţine obiectivele pentru eco-sustenabilitate fie pentru a continua lupta împotriva degradării trebuie să pornească de la această conştiinţă de a trece de la o "cultură a rebutului" la o "cultură a îngrijirii". Numai în acest mod se va putea face realmente eficace tot ceea ce este scris în Acordul de la Paris.

Sfântul Părinte privind la ceea ce a definit "tranziţie ecologică" pe care o trăim, a vorbit despre "obligaţie de cotitură", conduşi de speranţa că "mereu putem schimba direcţia". Ce vă aşteptaţi în mod concret de la această Conferinţă a Naţiunilor Unite?

Datele cele mai recente care provin de la diferitele organisme ştiinţifice internaţionale nu sunt deloc încurajatoare cu privire la drumul pe care îl duce înainte comunitatea internaţională pentru a dobândi obiectivele Acordului de la Paris. Asta scoate în evidenţă dificultăţile acestei schimbări de direcţie, însă contextual evidenţiază urgenţa ei tot mai mult. Avem mijloacele şi resursele pentru această schimbare de direcţie; ceea ce pare să mai lipsească este o clară voinţă politică. Această schimbare de direcţie trebuie să fie făcută implicându-i pe toţi; nimeni nu poate să rămână în urmă, cu atât mai puţin nu se poate evita implicarea cu conştiinţă în faţa acestei mari provocări. Tinerii sunt primii care trebuie să-şi dea seama asta. Aşa cum spune Apelul pe care l-au semnat lideri religioşi, "am moştenit o grădină: nu trebuie să lăsăm un deşert copiilor noştri". COP26 reprezintă un moment important pentru a reafirma cu concreteţe modalităţile de realizare a acestor dorinţe.

(După Vatican News, 30 octombrie 2021)

Traducere de pr. Mihai Pătraşcu

lecturi: 355.